Cine este perechea de viață a ministrului Educației. Cum l-a transformat pe acesta în personaj dintr-un joc video!

Ministrul Educației, în vârstă de 52 de ani, este căsătorit, din 2021, cu Oana David (44 de ani), fostă Gavița. Cuplul are o fetiță, Ilinca, în vârstă de 10 ani.

Soția lui Daniel David este psiholog și, din 2008, lucrează la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, acolo unde a făcut carieră și actualul șef al Educației din România.

Oana David a fost, timp de șapte ani, asistent universitar la departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie, apoi a devenit profesor asociat, iar din 2021 este profesor cu normă întreagă.

Anul trecut, perechea de viață a ministrului Educației a câștigat 305.917 lei din salariu, granturi și diverse activități didactice, ceea ce înseamnă o medie de circa 25.500 de lei pe lună. Prin comparație, ca rector al Universității ”Babeș-Bolyai”, Daniel David a câștigat aproximativ 26.500 de lei net pe lună.

Alte articole

Daniel David, prima reacţie după proteste: Când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poţi totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD

AUR profită de protestul profesorilor şi depune moţiune împotriva ministrului Educaţiei: „Daniel David a semnat legea care dă afară mii de profesori şi măreşte norma didactică”

Citește și Daniel David, prima reacţie după proteste: Când eşti într-o criză fiscal-bugetară, nu mai poţi totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD

La capitolul studii, Oana David are în CV un liceu pedagogic din Oradea, Facultatea de Studii Socio-Umane, după care au urmat stagii la King’s College London, Albert Ellis Institute New York City și Harvard Medical School. În 2007, și-a luat doctoratul în psihologie, la Universitatea din Cluj-Napoca.

Potrivit platformei international-coaching.org, Oana David este specializată în coaching executiv, parenting coaching, performance management, stress management și well-being coaching.

În prezent, soția ministrului Educației coordonează proiecte de investigare a mecanismelor de reglare a emoțiilor relevante pentru mediul organizațional, a mecanismelor neuronale asociate reglării emoțiilor și a eficienței coachingului bazat pe tehnologie (online, folosind dispozitive robotice sau proceduri de Realitate Virtuală).

Acum un an, Oana David a creat primul joc video terapeutic din România – proiect finanțat de Universitatea ”Babeș-Bolyai” prin granturi de cercetare. Jocul se numește ReThink și se adresează copiilor și adolescenților, fiind disponibil pe dispozitivele Android și iOS.

”REThink este un joc terapeutic online, dezvoltat pe baza științei psihologice, care are ca scop susținerea sănătății emoționale a tinerilor.

Acțiunile și componentele jocului se bazează pe Terapia Rațional-Emotiv-Comportamentală (REBT), o formă de psihoterapie cognitiv-comportamentală ce pornește de la premisa că emoțiile nu sunt cauzate direct de evenimentele externe, ci de gândurile și convingerile existente despre acele evenimente externe.

Jocul REThink a fost dezvoltat de profesoara Oana David, în cadrul laboratorului DATA Lab, ca o intervenție accesibilă, atractivă și eficientă pentru prevenirea tulburărilor emoționale la tineri”, se precizează pe pagina oficială a platformei ReThink.

Într-una dintre imaginile de prezentare a jocului apare chiar ministrul Educației, ca personaj.

”Salut! În acest joc al vieții primul lucru de care vei avea nevoie este să cunoști mai bine oamenii și nevoile lor”, spune Daniel David, în jocul creat de soția lui.

Perechea de viață a ministrului Educației a explicat că jocul nu are scop distractiv, ci terapeutic.

”A fost gândit ca joc video, dar nu cu scop de distracție, cum sunt jocurile obișnuite, ci cu scop terapeutic. (…)

Este ca și o sesiune de terapie cu un psiholog, doar că e un alt mijloc. Ar trebui să fie mai plăcută, într-adevăr, și cumva scopul nu este atât de direct formulat și mijloacele sunt diferite. Într-o sesiune de terapie, oricum și psihoterapeutul, dacă lucrează cu un copil, va folosi mijloace adecvate, va folosi fișe, va folosi desene, oricum vor fi activități de genul acesta, pentru că nu poți cu un copil doar să povestești, că se plictisește oricum.

Dar e greu să menții atenția copilului acolo și de-a lungul unei sesiuni de psihoterapie. Aici e mai ușor, da, pentru că le place oricum să se joace și pentru că sarcinile sunt atractive, interactive și foarte, foarte important, inclusiv pentru componenta de antrenare a abilităților în joc, noi am măsurat în ce măsură îmbunătățirea în scorurile lor reflectă îmbunătățirea în autoraportarea abilităților din viața reală, emoțională.

Și am obținut corelații semnificative, deci cu cât scorurilor crește în joc și își îmbunătățesc abilitățile acolo, în momentul acela simulat, acele abilități se transferă în viața de zi cu zi”, a spus soția ministrului Educației, într-un interviu pentru Reporter Medical, notează fanatik.

Citește și Cu ce probleme se confruntă tinerii profesori la început de carieră. Cât de greu este să prinzi un post în învățământ