Cine poate beneficia de locuințe sociale în România în 2026. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească

Accesul la locuințe sociale rămâne în Europa unul dintre principalele instrumente de protecție socială pentru persoanele cu venituri mici și pentru categoriile vulnerabile.

Deși obiectivul este de a oferit un spațiu de locuit accesibil, mai ales tinerilor, criteriile diferă de la o țară la alta, de la sisteme bazate strict pe venituri și punctaje, până la formule mai flexibile, care pot include și segmente din clasa de mijloc.

În România, locuințele sociale continuă să fie reglementate de Legea locuinței nr. 114/1996 și de normele stabilite de autoritățile locale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Vestea momentului pentru tinerii care vor o casă! Suma colosală pusă la bătaie de Uniunea Europeană

Alte articole

DOCUMENT Case de vânzare! Bugetul ANL, aprobat de guvern. Câte locuințe vinde statul, în rate, anul acesta

Senatul schimbă regulile de acordare a apartamentelor sociale prin ANL: „Această măsură sprijină menţinerea tinerilor şi a familiilor în comunităţile de origine”

Acestea se află în proprietatea statului sau a administrației locale și sunt închiriate la prețuri subvenționate persoanelor și familiilor care nu își permit o locuință în condițiile pieței libere. Ele sunt repartizate de primării, pe baza unor criterii de eligibilitate și a unor liste de priorități.

În practică, au prioritate la obținerea unei locuințe sociale:

• tinerii căsătoriți în vârstă de până la 35 de ani,
• persoanele cu handicap grav sau accentuat,
• pensionarii, veteranii și văduvele de război,
• persoanele evacuate ori aflate în risc de evacuare din imobile retrocedate,
• familiile monoparentale sau numeroase,
• tinerii care au părăsit sistemul de protecție specială după împlinirea vârstei de 18 ani.

Pentru a putea primi o locuință socială, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții. În general, venitul mediu net lunar pe membru de familie trebuie să se încadreze sub plafonul stabilit de consiliul local.

În același timp, nici solicitantul, nici ceilalți membri ai familiei nu trebuie să dețină o locuință în proprietate și nici să fi înstrăinat una după 1 ianuarie 1990.

De asemenea, este necesar domiciliul stabil în localitatea în care este depusă cererea, iar dosarul poate fi respins dacă există datorii la bugetul local, cum ar fi taxe, impozite sau amenzi neachitate.

În anumite situații, persoanele apte de muncă trebuie să dovedească și că sunt înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Pe lângă locuințele sociale, tinerii pot solicita și locuințe prin programul ANL. Spre deosebire de locuințele sociale, aceste locuințe sunt destinate exclusiv persoanelor cu vârste între 18 și 35 de ani, iar criteriile de acces pun un accent mai mare pe situația profesională și pe stabilitatea solicitantului.

În plus, locuințele ANL sunt gândite mai degrabă ca o soluție de tranziție către o chirie pe termen mediu sau către accesul ulterior la proprietate.

Citește și : Din ce în ce mai mulți români cer insolvența personală, creștere cu 117,5% față de anul 2025. Mulți se supraîndatorează din cauza jocurilor de noroc

Potrivit website-ului ANL, o astfel de locuință poate fi închiriată dacă sunt respectate următoarele condiții:

• Sunteți major și nu ați împlinit 35 de ani.
• Nu sunteți proprietarul unei locuințe.
• Niciunul din membrii familiei dumneavoastră (soț/soție) nu este sau nu a fost proprietarul unei locuințe.
• Nu ați mai închiriat o locuință construită prin ANL.
• Aveți locul de muncă în localitatea în care se găsește locuința pe care vreți să o închiriați.

Dacă respectați condițiile de mai sus, trebuie să mergeți la primăria localității în care doriți să închiriați o locuință (sau de sector, în cazul Municipiului București) pentru a vă înscrie în acest program. Cererile sunt depuse doar la primării, de unde veți obține toate informațiile necesare.