Cine sunt bugetarii afectați de noi tăieri de salariu. Lista angajaților de la stat care vor primi cu 10% mai puțini bani

Cine sunt bugetarii afectați de noi tăieri de salariu. Economiștii avertizează că tăierea posturilor și a salariilor nu rezolvă problemele privind deficitul bugetar.

Cine sunt bugetarii afectați de noi tăieri de salariu. Economist: Banii sunt redistribuiți în funcție de culoarea partidelor

Economistul Radu Nechita, atrage atenția că reformele anunțate de Guvern nu vor avea efect dacă nu reduc concret cheltuielile.

”Ar trebui să fie cheltuiți cât mai aproape de cetățean. (…) Lucrurile sunt însă amestecate, pentru că schema de personal răsplătește și clientela politică. Este nevoie de o separare pe verticală a cheltuielilor. Unele primării sunt subfinanțate, încasând doar taxele locale, dar au și multe cheltuieli, iar o parte din acestea sunt acoperite din colectarea TVA, impozit pe venit, impozit pe profit. O altă sursă de finanțare vine prin redistribuirea fondurilor de la primăriile mai bogate la cele mai sărace, un fel de solidaritate națională.

Ce încerc să vă spun este că resursele financiare sunt redistribuite în funcție de culoarea partidelor de la Guvernare către aceeași culoare a partidelor din administrația locală. Și nu vă spun doar eu, sunt studii ale Expert Forum. Ăsta e târgul și nu e bun. Acum, ca se taie niște posturi și niște salarii, nu cred că am rezolvat ceva. În sfârșit are cineva curajul să taie, să riște supraviețuirea politică. Testul e scăderea cheltuielilor publice. Adică să vedem dacă în 2026 vor fi mai mici decât în 2025 sau în 2024 sau în 2023. Ăsta e testul de reușită a reformei.

Alte articole

Ce sporuri incredibile primesc bugetarii și în 2026. Peste 6.900 de lei pe lună pentru solicitare neuropsihică și peste 2.300 de lei pentru confidențialitate

Cine sunt bugetarii care încasează spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de peste 11.000 de lei lunar

Ar trebui să scadă și numărul de administrații locale, să nu mai existe primărie cu n angajați pentru localități mici cu 88 de locuitori. Să fie comasate. Referitor la tăieri, premierul Ilie Bolojan arăta recent cum unele primării aveau scheme de personal foarte stufoase. Există județe care au cheltuit mai mult și județe care au cheltuit mai puțin. O scădere cu 10%, egală pentru toată lumea nu e corectă. Ar trebui să taie mai mult de la cei care au risipit mai mult și mai puțin de la cei care țși-au chibzuit mai bine fondurile”, spune Radu Nechita, potrivit Adevărul. 

Citește și DOCUMENTUL austerităţii. Guvernul taie salariile, urmează concedieri masive, concursuri pe post şi indicatori de performanţă. Apare „lista ruşinii” şi se dublează alte impozite

Analistul Adrian Negrescu este de părere că pentru a reduce cu adevărat cheltuielile statului trebuie o reformă administrativă, o restructurare a instituțiilor statului prin desființări și comasări de instituții.

”Poate că în 2026, pe fondul creșterii taxelor, statul va reuși să reducă deficitul bugetat în 6,4%, însă problema este ce vom face în anii următori, pentru că ținta este să îl reducem la 3%.

Culoarul de creștere a taxelor este deja epuizat, nu văd de unde să mai creștem taxele în anii următori pentru că riscăm să ducem economia în recesiune – împrumuturile publice și-au atins deja borna maximă de suportabilitate – de maxim 50 miliarde de euro pe an (nu ne mai împrumută nimeni peste acest nivel), astfel că singura soluție este să tăiem din cheltuieli, pentru că din reducerea evaziunii, chiar dacă vedem niște eforturi salutare la Ministerul Finanțelor, nu vom reuși să aducem bani la buget în așa fel încât să limităm drastic ecartul dintre venituri și cheltuieli. Reducerea cheltuielilor publice, restructurarea aparatului de stat reprezintă astfel singura noastră șansă de a reduce deficitul – iar zeciuiala nu va fi de ajuns. Trebuie o reformă administrativă, o restructurare a instituțiilor statului prin desființări, comasări de instituții, o regândire a cheltuielilor de funcționare a statului, trebuie, în esență, să facem cu adevărat reforme, nu doar politică.”, a declarat Negrescu pentru sursa citată mai sus.

Citește și Guvernul justifică noile taxe. Ce spune Ilie Bolojan despre impozitele pe proprietate: „Reprezintă aproximativ 0,55% din PIB-ul României”

Lista bugetarilor și numărul celor care ar urma să fie afectați de tăierea salariului cu 10%

Numărul bugetarilor din administrația centrală

1. Instituții finanțate integral din bugetul de stat au 600.581 angajați:

Administrația Prezidențială: 290

Senatul României: 766

Camera Deputaților: 1.618

Înalta Curte de Casație și Justiție:14.727

Curtea Constituțională:127

Consiliul Legislativ: 91

Curtea de Conturi: 1.726

Consiliul Concurenței: 348

Avocatul Poporului: 140

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: 209

Consiliul Național al Audiovizualului: 115

Secretariatul General al Guvernului: 3.623

Ministerul Afacerilor Externe: 2.174

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administratiei: 777

Ministerul Finanțelor: 23.881

Ministerul Justiției: 2.641

Ministerul Apărării Naționale: 75.585

Ministerul Afacerilor Interne: 124.860

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: 4.051

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 5.585

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: 3.395

Ministerul Transporturilor și Infrastructucturii: 607

Ministerul Educației și Cercetării: 293.788

Ministerul Sănătății: 18.265

Ministerul Culturii: 393

Ministerul Public: 6.156

Agenția Națională de Integritate: 91

Serviciul de Protecție și Pază: 1.515

Serviciul de Telecomunicații Speciale: 3.032

Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: 1.344

Ministerul Energiei: 324

Academia Română: 3.235

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pt. Siguranța Alimentelor: 225

Secretariatul de Stat pt recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în per. 1945-1989: 18

Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale: 940

Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat: 77

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării: 65

Agenția Națională de Presă AGERPRES: 235

Institutul Cultural Român: 116

Consiliul Superior al Magistraturii: 483

Autoritatea Electorală Permanentă: 396

Secretariatul de Stat pentru Culte: 35

Autoritatea Naț. de Suprav. a Prel. Datelor cu Caracter Pers: 35

Consiliul Economic și Social: 33

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor: 78

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: 157

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 2.023

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților: 134

Academia Oamenilor de Știință din România: 29

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției: 23

2. Angajații din instituții finanțate integral din bugetele asigurărilor sociale 8.752

3. Angajații din instituții subvenționate din bugetul de stat și bugetul asig. pt. șomaj 42.980

4.Instituții finanțate integral din venituri proprii, din care: 163.243

– unități sanitare de subordonare centrală: 80.070

– unitățile de învățământ superior de stat: 67.945

– alte instituții: 15.228

Numărul bugetarilor din administrația locală

1. Instituții finanțate integral din bugetele locale, din care: 284.284

– învățământ preuniversitar: 4.546

– autorități executive locale: 279.738

2. Instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii, din care: 180.722

– unități sanitare de subordonare locală: 147.199

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în noiembrie 2025, de 1.280.562, cu 290 mai puţine comparativ cu luna precedent.