Cine sunt cele 12 persoane reţinute în dosarul corupţiei din spitale. Fostul şef al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov şi managerul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, în spatele gratiilor

Nu mai puţin de 12 persoane au fost reţinute de procurorii DNA în cazul presupuselor fraude în cadrul unor contracte de achiziţie la spitalele din judeţele Braşov şi Harghita. Printre acestea se numără Ramona Delia Ionescu, la data faptei manager al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov, şi Antal Lukacs, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc.

04 dec. 2020, 14:28
Cine sunt cele 12 persoane reţinute în dosarul corupţiei din spitale. Fostul şef al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov şi managerul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, în spatele gratiilor
Cine sunt cele 12 persoane reţinute în dosarul corupţiei din spitale

Procurorii DNA Braşov au anunţat cine sunt cele 12 persoane reţinute în dosarul corupţiei din spitalele COVID. Suspecţii sunt urmăriţi penal în legătură cu atribuire frauduloasă a unor contracte de achiziţie publică la spitale din judeţele Braşov şi Harghita, în schimbul unor sume de bani, se arată în comunicatul DNA.

Cine sunt cele 12 persoane reţinute în dosarul corupţiei din spital. Un ofiţer Brigăzii de Operaţiuni Speciale Braşov, acuzat de fraude

Anchetatorii au dispus reţinerea următoarelor persoane:

Ramona Delia Ionescu, la data faptei manager al Spitalului de Boli Infecţioase Braşov, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit;

Oana Gabriela Olaru, la data faptei director financiar-contabil în cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit;

Gheorghe Nedelea, la data faptei referent de specialitate al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit;

Marius Andrei Kadas Iluna, la data faptelor consilier judeţean şi preşedinte al Comisiei pentru sănătate, protecţia copilului şi a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Judeţean Braşov; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov, pentru trafic de influenţă şi instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit;

Marius Cristian Popa, consilier local în municipiul Săcele, pentru complicitate la trafic de influenţă;

Emanoil Mirică, ofiţer de poliţie în cadrul Brigăzii de Operaţiuni Speciale Braşov din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române – Direcţia Operaţiuni Speciale, pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, compromiterea intereselor justiţiei, luare de mită prevăzută (4 acte materiale) şi trafic de influenţă (5 acte materiale);

Antal Lukacs, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, trei infracţiuni de luare de mită şi cumpărare de influenţă;

Eniko Balint, referent la Serviciul Achiziţii Publice în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, patru infracţiuni de luare de mită şi folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii;

Laszlo Barczan, la data faptelor magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (2 infracţiuni) şi luare de mită (2 infracţiuni);

Acuzaţii de dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu

În acelaşi dosar sunt acuzaţi de fapte de corupţie şi administratorul unei firme, şoferul unui afacerist, precum şi un contabil.

Administratorul în fapt al unei societăţi comerciale, pentru patru infracţiuni de dare de mită, instigare la două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, trafic de influenţă, două infracţiuni de cumpărare de influenţă, complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi favorizarea făptuitorului;

Şofer al omului de afaceri, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată;

Contabil în cadrul SC Chantel Sante SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, şi complicitate la instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 infracţiuni, ambele comise în formă continuată).

Citeşte şi: 12 persoane reţinute după percheziţii DNA într-un dosar privind achiziţiile din spitalele COVID-19

Contracte din bani publici, atribuite preferenţial

În acelaşi dosar se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de SC Chantel Sante SRL, pentru patru infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite.

Procurorii DNA susţin că dosarul are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita, a unor contracte prin care unităţile respective ar fi achiziţionat echipamente şi produse medicale supraevaluate, dintre care unele nu îndeplineau condiţiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare.

„Pentru atribuirea contractelor preferenţiale plătite din bani publici, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câştigătoare o anumită firmă. În schimb, persoane din conducerea spitalelor şi/sau persoane cu ascendent şi influenţă asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective”, se precizează în comunicatul DNA.

Mită de mii de euro pentru a influenţa funcţionarii

Procurorii precizează în ordonanţe că, în perioada octombrie 2019 – septembrie 2020, Marius Andrei Kadas Iluna ar fi primit de la un om de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, în mod direct, suma de 5.000 euro şi, indirect, prin intermediul lui Marius Cristian Popa, suma de 20.000 de euro (din care acesta din urmă şi-ar fi oprit o parte) pentru a-şi exercita influenţa pe care a pretins că o are asupra funcţionarilor publici cu putere de decizie din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Braşov.

„Influenţa s-ar fi dovedit una reală deoarece, la data de 18 februarie, unitatea spitalicească a încheiat cu societatea omului de afaceri, ce avea ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al produselor farmaceutice, un contract privind achiziţia unui robot pentru dezinfecţia cu ultraviolete a mediului, în valoare de 949.620 lei cu TVA ( în condiţiile în care valoarea de piaţă a produsului era cuprinsă între 285.000 lei şi 380.000 lei)”, afirmă anchetatorii.

Robot cumpărat la preţ umflat şi mită de 20.000 de euro

Ulterior, la data de 10 aprilie, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Braşov ar fi efectuat către SC Chantel Sante SRL plata în întregime a contravalorii robotului menţionat mai sus.

„Din probele administrate până în prezent a rezultat că atribuirea către societatea respectivă a contractului de achiziţie s-a realizat în mod fraudulos, cu implicarea directă a Ramonei Delia Ionescu, Oana Gabriela Olaru şi Gheorghe Nedelea, având în vedere că investiţia nu era necesară, a fost mult supraevaluată, iar punerea în funcţiune a robotului nu s-a realizat nici până în prezent”, se menţionează în comunicat.

În context, procurorii anticorupţie au dispus efectuarea unor activităţi procedurale de către ofiţerii de poliţie din cadrul IGPR – Brigada de Operaţiuni Speciale Braşov.

„Cu această ocazie, după ce Emanoil Mirică a aflat cu exactitate, în modalitatea descrisă anterior, aspectele cercetate şi persoanele vizate de anchetă, ar fi comunicat aceste informaţii omului de afaceri, îngreunând urmărirea penală care se desfăşura în cauză. Pentru aceste ‘servicii’, dar şi în schimbul promisiunii de a îşi folosi influenţa pe care a pretins că o are pe lângă ofiţeri de poliţie şi procurori din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Braşov pentru a afla mai multe detalii despre mersul anchetei, Mirică ar fi primit de la omul de afaceri mai multe foloase necuvenite (bani, produse alimentare şi intervenţii stomatologice)”, afirmă anchetatorii.

Acuzaţii de fraudă la Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc

Într-un context asemănător, arată DNA, în perioada 10 aprilie – 2 decembrie, Antal Lukacs, manager al Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, cu încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice, ar fi aprobat încheierea, cu societatea aceluiaşi om de afaceri, a mai multor contracte ce aveau ca obiect achiziţionarea, de către spitalul respectiv, a unor produse medicale (achitate în totalitate până în prezent).

„O contribuţie importantă în aceste demersuri ar fi avut-o şi Eniko Balint şi Laszlo Barczan, referent în cadrul Serviciului Achiziţii Publice, respectiv magazioner în cadrul Spitalului Municipal Odorheiu Secuiesc, care ar fi întocmit o parte dintre documente şi ar fi permis omului de afaceri, prin intermediul celor doi angajaţi ai săi (şoferul şi contabilul), accesul la informaţii confidenţiale cuprinse în ofertele depuse de alţi operatori economici”, precizează procurorii anticorupţie.

DNA menţionează că o parte dintre produse ar fi fost achiziţionate fără ca acest lucru să se impună în raport de nevoile unităţii spitaliceşti (de exemplu branulele care deja existau în stoc într-o cantitate suficientă pentru şase luni şi alte produse consumabile destinate unei părţi a spitalului care încă nici nu fusese finalizată), iar de fiecare dată toate preţurile produselor comandate ar fi fost supraevaluate.

În aceeaşi perioadă, spun anchetatorii, Antal Lukacs, în schimbul efectuării cu prioritate a unor plăţi către SC Chantel Sante SRL, i-ar fi cerut omului de afaceri să-şi folosească influenţa pe care acesta ar fi pretins că o are asupra persoanelor din conducerea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, în scopul obţinerii nivelului de acreditare corespunzător clasei a doua, deşi spitalul îndeplinea doar condiţiile cerute de lege pentru acordarea clasei a treia.

„Pentru demersurile descrise mai sus, omul de afaceri ar fi promis şi remis celor doi suspecţi sume de bani şi alte foloase, respectiv Antal Lukacs ar fi primit suma totală de 10.000 euro şi ar fi acceptat promisiunea remiterii unui procentaj de 20% din valoarea unor anumite contracte evaluate de 2.136.706 lei, respectiv echivalent a 89.000 euro, iar Eniko Balint şi Laszlo Barczan ar fi primit şi acceptat promisiunea remiterii de bani şi foloase necuvenite, necuantificate până în prezent”, arată DNA.

Prin aceste demersuri, suspecţii ar fi adus un prejudiciu în dauna spitalelor amintite în valoare totală de 1.669.234 lei, concomitent cu obţinerea unui folos necuvenit în acelaşi cuantum pentru societatea SC Chantel Sante SRL, informează procurorii.

Citeşte şi: Bilanţ coronavirus 4 decembrie. Peste 8.000 de cazuri COVID, 176 de decese în 24 de ore. Cel mai mare număr de pacienţi COVID la ATI


loading...