Cine sunt românii care nu vor primi măriri în etapa a doua de recalculare a pensiilor. Daniel Baciu, şeful Casei de Pensii: „Nu vor beneficia toţi pensionarii!”

Cine sunt românii care nu vor primi măriri în etapa a doua de recalculare a pensiilor. Daniel Baciu a subliniat că nu toți pensionarii vor beneficia de această recalculare. Numai cei care au avut venituri nepermanente, cum ar fi acordurile globale și alte sporuri de acest tip, vor primi o majorare a pensiei. Spre deosebire de recalcularea inițială, unde toți pensionarii beneficiau de o ajustare pe baza stagiilor de cotizare, aici creșterile sunt mai mici, deoarece aceste venituri nu au fost acordate lunar.

„De etapa numărul doi nu vor beneficia toți pensionarii, așa cum beneficiază de etapa unu, decât cei care se aflau în această situație, de au avut aceste venituri nepermanente și aici vorbim în principal de acordul global ca venit nepermanent, era o formă de retribuție înainte de 1989 și celelalte sporuri cu caracter nepermanent. Atenție, adică vorbim despre orele suplimentare, despre al 13-lea salariu, de premiile anuale care se dădeau. Aici creșterile nu mai sunt așa de mari cum sunt pe recalcularea pe formulă de calcul, unde beneficiază absolut toți pensionarii, în funcție de stagii de cotizare, pentru că acel spor a avut acest caracter nepermanent, deci nu a fost lună de lună acordat. Gândiți-vă numai la al 13-lea salariu. Ai luat o singură dată pe an, nu lună de lună”, a explicat Daniel Baciu la Antena 3.

Citeşte şi: Detaliul important care trebuie să apară pe deciziile de recalculare. La ce trebuie să fie atenţi toţi pensionarii

Creșterile semnificative vor apărea în special pentru pensionarii care au beneficiat de acordul global, deoarece acestea reprezentau o formă de retribuție suplimentară în raport cu salariul de bază. Conform lui Daniel Baciu, sporurile și veniturile nepermanente nu influențează în mod considerabil cuantumul pensiei deja calculat, dar în cazul celor care au realizat aceste venituri, recalcularea poate aduce o îmbunătățire: „Deci acest spor nu influențează foarte mult salariul pe care îl ai deja luat în calculul pensiei, deci acolo creșterile sunt mai mici. Cele mai semnificative creșteri vor fi la acordul global, pentru că acolo, într-adevăr, mare parte dintre actualii pensionari au realizat acel plan care se dădea, că, de fapt, ăsta era acordul global. Ți se dădea un plan. Dacă făceai mai mult decât planul respectiv, aveai un salariu mai mare decât cel pe care îl avea efectiv înscris în carnetul de muncă, adică salariul de bază, și acolo noi trebuie să luăm acele sume care sunt mai mari decât sumele din acord, care sunt mai mari decât efectiv salariul pe care îl luăm la fiecare pensionari, salariu tarifar de încadrare”.

Alte articole

Pensii 2025. S-au tipărit noile taloane, majorările se plătesc retroactiv, seniorii primesc şi 10.000 de lei în mai

S-a dat lege! Pensii duble pentru aceşti români chiar din luna mai. Banii se achită retroactiv

Pentru pensionarii care nu au depus încă adeverințele necesare, Daniel Baciu a explicat că activitatea profesională după 1 aprilie 2001 este deja înregistrată digital la casele teritoriale de pensii, deci nu este necesar să aducă documente suplimentare. Totuși, pentru perioadele anterioare acestui an, unde datele nu sunt complet digitalizate, este necesară obținerea adeverințelor de la angajatori sau arhive.

„Acolo vor beneficia decât acei pensionari care au lucrat în acele ramuri ale industriei ale economiei care au avut aceste acorduri, iar acolo avem șase luni de zile la dispoziție de la intrarea legii în vigoare, de la 1 septembrie, ca să facem aceste calcule din oficiu, deci ei, practic, vor primi încă o decizie de pensie, după această decizie, în care li se vor lua aceste sporuri în calcul. Este și asta încă o noutate a legii. Aceste sporuri, în momentul de față, nu sunt luate în calcul și am considerat că respectă principiul contributivității. Dacă asupra acestor sporuri s-a contribuit și s-a datorat contribuție de asigurări sociale de stat, atunci respectă principiul contributivității și noi le vom lua în calcul”, a mai afirmat şeful CNPP.

Citeşte şi: Noua formulă de calcul pentru pensionari. Când vor ajunge la români primele pensii majorate

În trecut, pensionarii s-au confruntat cu tarife mari pentru obținerea acestor adeverințe, unele ajungând până la 6.000 de lei. Daniel Baciu a menționat că aceste cazuri au fost investigate de Consiliul Concurenței și că este inadmisibil ca pensionarii, considerați adesea persoane vulnerabile, să fie nevoiți să suporte astfel de costuri. În plus, nu există un termen limită pentru depunerea adeverințelor, iar drepturile vor fi acordate retroactiv, începând cu luna următoare depunerii cererii.

„Și noi am primit asemenea sesizări și le-am înaintat Ministerului Muncii și s-a făcut această investigație de către Consiliul Concurenței. Cred că se află în continuare în investigare și nu este normal, într-adevăr, ca pensionarii să plătească aceste sume destul de mari, pentru că mare parte din pensionari sunt persoane vulnerabile și nu este normal să se întâmple acest lucru. Tocmai de asta, instituțiile abilitate ale statului trebuie să își facă datoria. Știți că acești operatori economici privați, care au preluat, de fapt, aceste arhive ale societăților care s-au desființat, nu-și mai desfășoară activitatea, au și ele un regim destul de clar stabilit de lege. Este vorba de legea Arhivelor Naționale, unde sunt și ei verificați și li se dă acel aviz de funcționare. Deci dacă sunt sesizări există pârghii pentru ca ei să fie verificați și eventual și sancționați, dacă nu respectă întocmai prevederile legale”, a mai declarat Daniel Baciu.

Daniel Baciu a abordat și un subiect sensibil: mitul creșterii vârstei de pensionare. Acesta a precizat că vârsta legală de pensionare rămâne neschimbată, fiind stabilită de legea 19 din 2001. În prezent, vârsta de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei, aceasta va crește treptat până la 65 de ani, în 2035, pentru a se alinia cu standardele europene. Daniel Baciu a subliniat că această ajustare este necesară datorită speranței de viață mai mici în România comparativ cu alte state europene.

„Sunt foarte clar stabilite în lege. Vârsta de pensionare de 65 de ani este legiferată încă de pe legea 19 pe 2001, deci, de acum 24 de ani. Această vârstă de pensionare nu a crescut și nici nu va crește de 65 de ani. Vârsta de pensionare la bărbați va rămâne la fel. În momentul de față, orice doamnă care merge la un ghișeu la Casa Teritorială de Pensii, azi, vârsta de pensionare este de 62 de ani și jumătate, iar ea va crește în mod eșalonat, nu dintr-o dată, nu abrupt, până în 2030, la 63 de ani și după aceea, tot la fel, eșalonat, până în 2035, la 65 de ani, unde va fi, practic, egalizată vârsta de pensionare a femeilor cu a bărbaților. În majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, vârsta de pensionare este aceeași și la femei, și la bărbați. Și tocmai din acest motiv se va face această eșalonare treptată în timp și se va atinge această vârstă în anul 2035. Și ne oprim aici. Vârsta de pensionare este direct corelată cu speranța de viață. Noi avem o speranță de viață mai mică. Sunt țări unde vârsta de pensionare este mult mai mare decât la noi, ajungând la 68 și chiar 70 de ani”, a conchis Daniel Baciu.