Ciolacu, atac la Bolojan după ultimele cifre anunțate de INS: „Dacă aveam continuitate în politicile economice, nu vorbeam astăzi de recesiune”

Marcel Ciolacu îl acuză pe Bolojan că a distrus economia României.

„Cifrele de astăzi de la INS confirmă ce mulți nu vor să audă. România intră în recesiune în 2026. PIB-ul a scăzut cu 1,1% în primul trimestru. Consumul românilor s-a prăbușit. Industria scade. Comerțul scade. IT-ul scade. Guvernul Bolojan a ales austeritatea. Cifrele de astăzi îi arată rezultatul,” a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.

Ciolacu susține că singurele proiecte care mai salvează România de la o prăbușire totală sunt contractele de infrastuctură pornite în mandatul său.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Asta înseamnă să guvernezi cu cap. Să investești când economia are nevoie de oxigen, nu să tai și să strângi cureaua până intri în recesiune. Contractele de infrastructură pe care le-am semnat în mandatul meu de premier (…) continuă să genereze activitate economică reală, locuri de muncă reale, venituri reale pentru oameni.”, mai spune fostul premier PSD.

Alte articole

Marius Budăi: „Pentru Dumnezeu, domnule Bolojan, opriți-vă! Mai respiraţi, mai clipiţi”

EXCLUSIV Traian Băsescu, nemilos cu premierul demis: „Bolojan nu e pregătit, nu are experienţa şi priceperea necesară de a fi premier. La Oradea, dai cu biciul, se face podul, tunelul…”

Vă reamintim că INS a publicat joi datele oficiale care confirmă că în primele trei luni ale anului 2026, PIB-ul a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Pe ramuri economice, INS a menționat că agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit deloc la evoluția PIB-ului, în timp ce industria a păstrat o contribuție negativă de -0,2%, cu un volum de activitate ușor revizuit în jos, de la 98,8% la 98,7%.

Construcțiile au continuat să susțină creșterea cu +0,4%, iar comerțul, transportul și HoReCa au înregistrat o contribuție negativă ușor ameliorată, de la -0,8% la -0,7%.

Instituția a precizat că:

intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%);
tranzacţiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,1%);
activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%);
administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,7%);
activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%)
Cea mai importantă schimbare între cele două estimări vine din partea cheltuielilor bugetare.

Consumul individual al administrațiilor publice a trecut de la o contribuție de -0,1% la +0,4%, pe fondul creșterii volumului cu 6,2 puncte procentuale, de la 98,8% la 105,0%, în timp ce consumul colectiv al administrațiilor publice a sărit de la 0,0% la +1,4%, cu un volum în creștere de 13,3 puncte procentuale, de la 99,6% la 112,9%

În schimb, formarea brută de capital fix a fost revizuită în jos, de la o contribuție de +0,9% la +0,4%, pe fondul scăderii volumului cu 2,5 puncte procentuale, de la 104,7% la 102,2%, iar consumul gospodăriilor populației a rămas neschimbat, cu o contribuție negativă de -1,2% .