Cioloş, despre Cuminţenia Pământului: Dacă nu se adună suma, înseamnă că împreună am decis să renunţăm la această operă

„Haideţi să fim clari: şi cei 5 milioane de euro tot banii cetăţenilor sunt. Cei 6 milioane de euro care ar veni în plus tot de la cetăţeni vin. Cred că e important acest mesaj, că e o achiziţie asumată de statul român şi de poporul român. Am văzut toate discuţiile – «de ce să dăm atâţia bani pe o piatră». Nu e vorba de o piatră, e o operă-cheie în viaţa artistică a lui Brâncuşi, e un unicat, nu a mai încercat alte versiuni. A realizat-o la un moment cheie, după ce a ieşit din experienţa cu Rodin şi a început să meargă spre esenţa formelor. E o valoare simbolică, nu doar pentru că e anul Brâncuşi, ci şi pentru că sunt puţine opere de artă ale lui Brâncuşi rămase în ţară”, a declarat premierul Dacian Cioloş, potrivit news.ro.

El a precizat că sculptura va rămâne în orice condiţii în ţară pentru că este patrimoniu naţional.

„Dar cred că una e să fie la dispoziţia statului, pusă într-un muzeu, şi alta e să intre în sectorul privat. Faptul că lansăm această subscripţie, o facem pentru că am vrea să ne asumam împreună, statul împreună cu societatea civilă”, a arărat Cioloş.

Întrebat dacă din subscripţia publică nu se vor aduna cei 6 milioane de lei de care mai este nevoie pe lângă cei 5 milioane care vin din partea statului român pentru cumpărarea sculpturii, Cioloş a răspuns că „înseamna că împreună am decis să renunţăm la această operă”.

Alte articole

Un metrou numit pustietate. Bucureștenii din Drumul Taberei sunt precum clujenii: nu înțeleg care e treaba cu metroul. Stația Constantin Brâncuși de pe linia M5, pentru care s-au cheltuit aproximativ 700 mil. €, nu e folosită de nimeni

Zi istorică pentru patrimoniul românesc. Tezaurul lăsat de Constantin Brâncuși intră în patrimoniul UNESCO

Prim-ministul a adăugat că lucrarea e a proprietarilor până în momentul în care e plătită, ea aflându-se în momentul de faţă la Muzeul Cotroceni, dar juridic e în proprietate privată.

„Va exista un precontract înainte de a lansa subscripţia publică, cu condiţia foarte clară de achiziţie. Va exista un document public pe care l-am cerut domnului ministru cu istoricul lucrării, inclusiv juridic, o transparenţă totală, ca să eliminam orice suspiciune legată de alte interese. Vor exista foarte clar condiţiile în care s-a negociat între comisia de la Ministerul Culturii şi proprietari”, a mai spsu Cioloş.

Opera „Cuminţenia Pământului” a fost realizată în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria „Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.

Dacian Cioloş, despre Cuminţenia Pământului: Suntem săraci, dar cu această operă e „acum sau niciodată”

Paula Ionescu si Irina Voicilă, fiicele lui Gheorghe Romaşcu, au început demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, în 2001. Irina Voicilă a decedat, iar moştenitoarea sa este Alina Şerbănescu.

Procesul dintre moştenitori şi statul român a durat din anul 2001 până în 2010. Procesul de predare a operei a durat alţi doi ani. În noiembrie 2012, lucrarea a fost mutată de la MNAR la Muzeul Cotroceni.

Sculptura a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preempţiune. Statul a făcut mai multe oferte, cea mai recentă dintre ele la jumătatea acestei luni, când proprietarii au acceptat suma de 11 milioane de euro. Din aceasta, Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul ei, Ministerul Culturii va lansa o subscripţie publică naţională, afirma ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu.

Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti, iar în 1906 şi-a expus pentru prima dată lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. În 1907, a fost prezentată prima versiune a „Sărutului”, care a stat la baza lucrării „Poarta Sărutului”, care face parte din ansamblul de la Târgu-Jiu, alături de „Coloana infinitului” şi „Masa Tăcerii”.

Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului român, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, se află „Rugăciunea”, „Cuminţenia Pământului” şi „Domnişoara Pogany”.