Circuitul mondial al reciclării este în criză. Munţi de deşeuri în ţări occidentale şi sud-est asiatice

Timp de mai mulţi ani, ţara a fost prima destinaţie mondială a reciclării deşeurilor de plastic, însă la începutul lui 2018 Beijingul a interzis importurile de deşeuri de plastic, precum şi mai multe alte categorii de deşeuri. În aceste condiţii, deşeurile din plastic din ţările dezvoltate au început să fie direcţionate spre mai multe ţări din Asia de Sud-Est unde companiile chineze de reciclare şi-au transferat deja activităţile.

„A fost ca un cutremur. China era cea mai mare piaţă pentru deşeurile reciclabile, iar închiderea sa a provocat un şoc la nivelul planetei”, a declarat Arnaud Brunet, directorul general al Biroului Internaţional al Reciclării (BIR), cu sediul la Bruxelles, potrivit Agerpres.

În Asia de Sud-Est, Malaezia a fost cea mai afectată. Această ţară, care numără o importantă minoritate chineză, a devenit o destinaţie favorită pentru companiile chineze de reciclare care vor să îşi transfere activităţile. Consecinţa, importurile de deşeuri de plastic ale Malaeziei s-au triplat începând din 2016, ajungând la 870.000 de tone anul trecut, arată datele oficiale.

În micul oraş Jenjarom, în apropiere de Kuala Lumpur, uzinele de reciclare a plasticului au apărut ca ciupercile după ploaie şi au început să emită un fum toxic zi şi noapte. Munţi de deşeuri se formează pe măsură ce firmele de reciclare se străduiesc să facă faţă ambalajelor alimentare, bidoanelor şi sacilor de plastic proveniţi din Franţa, Germania, SUA sau Brazilia, potrivit Agerpres.

Alte articole

O cerere în căsătorie a devenit virală în China. Bărbatul a ridicat un „templu” de 15 metri cu tematică Hello Kitty

Nicuşor Dan, solicitare bizară pentru mediul privat: „Susţineţi economia românească în ciuda politicilor statului”

Rezidenţii au început să se plângă de mirosul toxic care provine de obicei de la reciclarea de deşeuri din plastic, însă organizaţiile de protecţie a mediului susţin că o parte din mirosuri provin şi de la incinerarea deşeurilor de plastic care nu pot fi reciclate.

„Nu puteam să dorm. Nu puteam să mă odihnesc. Mă simţeam tot timpul obosit”, spune Pua Lay Peng, un localnic în vârstă de 47 de ani din Jenjarom.

Pua împreună cu alţi localnici a început să facă o anchetă şi la mijlocul anului 2018 a identificat aproximativ 40 de uzine de procesare, dintre care multe funcţionau în secret şi fără autorizaţie. După multe plângeri fără răspuns, autorităţile au început să închidă uzinele ilegale din Jenjarom, iar importul de deşeuri de plastic a fost îngheţat temporar. În luna septembrie a anului trecut, 33 de uzine au fost închise la Jenjarom, iar calitatea aerului s-a îmbunătăţit, dar activiştii de mediu cred că operaţiunile de reciclare au fost mutate în alte părţi ale ţării, potrivit Agerpres.

Pentru ţările occidentale, care se bazau pe China, căutarea de noi destinaţii capabile să le recicleze deşeurile a devenit o problemă. Confruntaţi cu costurile mari pentru reciclarea acasă, unele companii au recurs la aruncarea deşeurilor în gropile de gunoi sau la incinerarea lor.

„La 12 luni, resimţim în continuare efectele dar nu am avansat încă spre o soluţie”, susţine Garth Lamb, preşedintele asociaţiei firmelor din industria de reciclare şi tratare a deşeurilor din Australia.

Însă unii au putut să se adapteze la noul mediu. De exemplu, oraşul Adelaide, sudul Australiei, obişnuia să îşi trimită cea mai mare parte din deşeuri în China, însă acum 80% din deşeurile sale sunt procesate de companiile locale, iar restul sunt trimise în India, potrivit Agerpres.

„Am descoperit că, dacă îi sprijinim pe procesatorii locali, putem să revenim la preţuri similare cu cele de dinaintea embargoului chinez”, a subliniat Adam Faulkner, directorul general al organismului care gestionează deşeurile din Adelaide.