Clienţii cu credite în franci elveţieni protestează, duminică, în faţa Guvernului

Grupul Clienţilor cu Credite în CHF (GCCC) va organiza, duminică, un protest în Piaţa Victoria, după cele de la începutul anului, întrucât băncile nu sunt interesate să rezolve criza acestor împrumuturi, prin negocieri cu debitorii, şi cere implicarea clasei politice prin adoptarea unei legi.

10 iun. 2015, 14:13
Clienţii cu credite în franci elveţieni protestează, duminică, în faţa Guvernului

„Grupul Clienţilor cu Credite în CHF organizează în data de 14 iunie 2015, orele 15:30-18:30, în Piaţa Victoriei, un miting prin care protestează faţă de atitudinea pasivă a clasei politice în problema creditelor acordate în franci elveţieni, faţă de atitudinea părtinitoare a BNR-ului pentru a proteja instituţiile bancare şi, nu în ultimul rând, faţă de dezinformările şi abuzurile sistemului bancar împotriva propriilor clienţi”, se arată într-un comunicat al grupului format din circa 25.000 de membri.

Acesta a început pe 17 martie, alături de Asociaţia Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienţilor o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.

„Deşi autoritari şi reticenţi în prima fază, în urma insistenţelor noastre, reprezentanţii băncilor s-au întâlnit cu noi, urmând ca până la data de 30 iunie 2015, dată la care expiră mandatul, să finalizăm acest proces, indiferent de rezultatele acestuia. Din păcate, acest proces de negociere a demonstrat încă o dată, cu fapte şi documente concrete, lipsa de interes a instituţiilor bancare de a rezolva criza creditelor în franci elveţieni, criză de apariţia căreia sistemul bancar este singurul vinovat”, se spune în comunicat.

Clienţii au vizat, în cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

Reprezentanţii grupului au punctat că politicienii au recunoscut la nivel declarativ responsabilitatea sistemului bancar în această problemă, însă aceştia nu au acţionat pentru a proteja cetăţenii de abuzurile şi greşelile sistemului bancar.

Mai mult, ei spun că au fost discutate diverse proiecte de lege de la apariţia crizei francului elveţian, pe 15 ianuarie, dar toate iniţiativele „au fost uitate” la intervenţiile BNR şi ale instituţiilor bancare.

„Activităţile şi dezbaterile clasei politice desfăşurate in ultimele 5 luni nu au fost orientate către rezolvarea problemelor cetăţenilor împrumutaţi în valută, cu toate că peste 100.000 de familii (circa 300.000-400.000 de români) se găsesc în situaţia foarte dificilă de a nu-şi mai putea achita ratele şi de a fi executaţi de către bănci”, au menţionat reprezentanţii debitorilor în CHF.

Astfel, aceştia solicită Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui României să adopte în regim de urgenţă Legea conversiei în moneda naţională a creditelor din valută în forma modificată de GCCC şi AURSF, prin împărţirea echitabilă a poverii între bancă şi clienţi, fără discriminare şi costuri suplimentare.

Clienţii au solicitat prin acest act normativ să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%. Pe de altă parte, băncile şi BNR au invocat neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge în faliment.

Deşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut băncilor să negocieze individual cu clienţii şi să le prezinte diverse variante de soluţii prin care să scadă ratele plătite, fără a majora costul total al creditului, debitorii au reclamat că acestea există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate instituţiile de credit nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, cu mai multe soluţii pe masă, însă discuţiile au fost abandonate, politicienii fiind convinşi de guvernatorul BNR că problema trebuie rezolvată pe calea negocierii individuale, nu printr-o măsură legislativă.

„Mitingul organizat de GCCC are scopul de a atenţiona şi responsabiliza clasa politică, în totalitatea ei, fără a nominaliza un anumit partid, mai ales în contextul politic actual”, se mai spune în comunicat.

Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate însă, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

Peste o treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit BNR.


loading...