CNSAS arată luxul în care trăiau foștii securiști turnători, în timp ce românii mureau de foame. Mobilă de mahon, covoare persane și tablouri de Grigorescu, împărțite între oamenii regimului

Un document de arhivă publicat luni de CNSAS scoate la iveală modul în care bunurile aflate în vilele rezervate consilierilor sovietici au ajuns, după plecarea acestora din România, la cadre de conducere din Ministerul Afacerilor Interne.

CNSAS arată luxul în care trăiau foștii securiști turnători, în timp ce românii mureau de foame

Mobilier de lux, covoare persane, tablouri, pianine, obiecte din argint și cristal au fost vândute unor oameni ai regimului la prețuri considerate total derizorii.

Documentul prezentat de CNSAS, întocmit în 1968 de Corpul de consilieri și inspectori al Consiliului Securității Statului, face parte dintr-o verificare intitulată sugestiv „Acțiunea Îmbogățirea”. Raportul urmărea să stabilească ce s-a întâmplat cu bunurile din vilele în care fuseseră găzduiți consilierii sovietici ai Ministerului Afacerilor Interne.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit raportului, în anii 1948-1949 au fost evacuate aproximativ 35-40 de apartamente din vilele situate în zona Herăstrău, pentru a le pune la dispoziția consilierilor sovietici.

Alte articole

Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Mădălin Hodor (CNSAS): E puțin probabil ca Lucian Pahonțu să fi făcut „acte de poliție politică”, pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva

Locuințele au fost amenajate cu obiecte de mare valoare, inclusiv mobilier din mahon, nuc și trandafir, covoare persane, obiecte de argint, cristaluri, porțelanuri și tablouri.

În unele cazuri, bunurile proveneau din depozitele Ministerului de Interne, inclusiv din obiecte confiscate de la familia regală și de la foști demnitari.

Citește și : Anunț important pentru părinți și elevi: revine uniforma obligatorie în școli. Legea a trecut de Senat

Raportul consemnează și amploarea sumelor cheltuite pentru amenajarea acestor locuințe, iar potrivit declarației unui fost șef al Serviciului fonduri speciale, în perioada 1949-1952 ar fi fost cheltuiți peste 40 de milioane de lei, în banii de dinaintea reformei monetare.

Începând din 1954, consilierii sovietici au părăsit treptat România. Cu toate acestea, în loc ca bunurile din vile să revină în patrimoniul Ministerului Afacerilor Interne, raportul arată că acestea au ajuns în posesia unor cadre cu funcții de conducere.

Anchetatorii au constatat că mobilierul și obiectele de valoare au fost vândute celor care ocupaseră apartamentele, fără o bază legală clară.

Mai mult, evaluarea bunurilor nu a fost făcută de specialiști în artă sau mobilier. Sub pretextul secretizării operațiunii, în vile nu au fost lăsați să intre experți din afara ministerului.

Prețurile au fost stabilite de angajați fără pregătire în domeniu, prin raportare la obiecte similare din comerț, iar ulterior s-au aplicat și reduceri pentru „uzură”. Raportul consemnează chiar că unii dintre cei care cumpărau bunurile au cerut reduceri suplimentare.

Unul dintre angajații implicați în evaluări a descris astfel presiunile exercitate asupra sa:

„… Col. BOGDAN mi-a spus de cîteva ori, tovarășii la care mergeți au munci de răspundere și nu putem trimite la dînșii pe oricine. Întotdeauna mi se atrăgea atenția că problema este secretă și că nimeni în afară de mine nu trebuie să o cunoască, deși col. BOGDAN era convins că eu nu pot fi în măsură să apreciez just valoarea obiectelor, în primul rînd că lucram de puțin timp în acest sector și că nu văzusem de prea multe ori obiecte de artă și mobilă de mare valoare.

Scopul fiind însă „să se facă reduceri”, mi se spunea că eu sînt șeful secției, eu pot avea acces, în mine are încredere și trebuie să mă străduiesc să fac față. Cînd se ajungea la destinație, eram condus de cei în cauză cu mașina sau însoțit de col. BOGDAN H., începea tocmeala ca la fostele prăvălii particulare din trecut”.

În raport sunt descrise obiectele provenite din vilele rezervate consilierilor sovietici: dormitoare din mahon și trandafir, mobilier în stiluri occidentale, covoare persane originale, obiecte din argint, porțelanuri, cristaluri și tablouri.

Unul dintre cei care s-au ocupat de dotarea vilelor a relatat că fuseseră cumpărate inclusiv sute de tablouri, mai arată documentul publicat de CNSAS.

„… Pentru mobilarea acestor case am cumpărat dormitoare complete lucrate în mahon, nuc, trandafir și executate la comandă de firme renumite ca Sekeli și Reti, în diverse stiluri ca, florentine, Louise XV etc., la fel și sufragerii de 6 și 12 persoane pe ansambluri; tacâmuri servicii complete de 6 și 12 persoane din argint și alpaca; servicii de masă „Rozenthal”, Bavaria și alte mărci; lustre electrice, lampadare, abajururi, aplice etc. de calitate fină și mărci străine ca murano, severs și sticlă de Veneția.

Pentru completarea și înfrumusețarea apartamentelor s-au mai cumpărat bibelouri, circa 300-400 tablouri de diverși pictori ca: Tonița, Mutner, Băncilă, Lucian, Grigorescu și alți pictori străini și covoare persane diverse dimensiuni și carpete, multe din ele originale ca Buhara, Afgan, Tebriz etc.”.

Raportul notează că, după plecarea consilierilor, aceste bunuri au fost lăsate în custodia celor care au preluat locuințele. Ulterior, conducerea MAI a permis ca obiectele să fie cumpărate de respectivele cadre, inclusiv de persoane care ocupau funcții importante în minister.

Cum luau bunurile de lux în rate pe ani de zile

Anchetatorii au constatat că bunurile erau subevaluate, iar prețurile erau apoi reduse la cererea unor cumpărători. În raport apare și cazul unui colonel care și-a pus propriul subaltern să reducă prețul unor covoare persane pe care le cumpărase.

Într-un alt exemplu, o situație întocmită pentru vila ocupată de generalul Florian Danalache arată că trei covoare persane, evaluate inițial la 8.500 de lei în total, au fost în cele din urmă trecute la 4.500 de lei, după reduceri.

O altă listă prezentată de CNSAS, referitoare la bunurile rămase într-o vilă ocupată de generalul-maior Vasile Negrea, cuprindea inclusiv o pianină evaluată la 10.000 de lei, un covor persan de mari dimensiuni, tablouri, fotolii, lustre și alte obiecte. Totalul stabilit pentru cele 22 de poziții era de 24.838 de lei.

Raportul arată că asemenea bunuri puteau fi cumpărate și în rate, iar unii dintre beneficiari și-au achitat datoriile după ani de zile.

În cazul lui Dumitru Ion, de exemplu, raportul precizează că valoarea bunurilor cumpărate a fost achitată după șase ani. Un alt beneficiar, Florian Danalache, avea încă datorii după doi ani.

Concluzia anchetatorilor a fost că bunurile fuseseră vândute la valori mult sub cele reale, ceea ce a provocat un prejudiciu ministerului.

Raportul mai consemnează și alte situații în care obiecte provenite din proprietățile unor persoane condamnate sau plecate din țară ar fi ajuns la cadre ale Ministerului de Interne.

Anchetatorii au mai descoperit că unele persoane ridicau bani din casieria serviciilor speciale fără documente justificative, elocvent fiind exemplul fostului ministru adjunct Alexandru Mureșanu, care ar fi ridicat 100.000 de lei fără justificare.

Citește și : Călin Georgescu, transformat în personaj de meme-uri după ce a fost reținut de DIICOT. „Voievod”, „Cavaler al Ordinului Prostamol” și parodia „Răpirii din Serai”

La final, autorii raportului au propus reevaluarea obiectelor vândute și recuperarea diferențelor de valoare de la cei care le cumpăraseră.

Documentul este datat 4 iulie 1968, poartă mențiunea „STRICT SECRET” și este intitulat „Notă-Raport cu rezultatul verificărilor efectuate în cadrul acțiunii «Îmbogățirea»”.