Valul 5 de coronavirus loveşte România. Numărul cazurilor noi creşte alarmant cu fiecare bilanţ. Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 5 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 4.893 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat miercuri HOTĂRÂREA numărul 1 din 2022 prin care „propune prelungirea stării de alertă pe întreg teritoriul național, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 08.01.2022”.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Frumoasa Andra s-a stins pe patul de spital după două săptămâni ...

O fetiţă de nici doi ani a murit după ce a înghițit biluţe ...

Citeşte şi: Stare de alertă prelungită în România: cum se va intra la mall, în supermarketuri şi la restaurante. Noul orar de funcţionare

CNSU propune testarea săptămânală a anumitor angajaţi şi purtarea măştilor cu grad ridicat de protecţie la locul de muncă

De asemenea, CNSU propune „ca, pentru preîntâmpinarea afectării activității autorităților/operatorilor economici deținători de infrastructuri critice, prin acte administrative ale conducătorilor acestora, să fie dispuse măsuri suplimentare pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 care să vizeze testarea săptămânală a tuturor angajaților, desfășurarea activității în schimburi sau ture cu evitarea contactului între acestea sau utilizarea unor măști cu un grad mai ridicat de protecție (FFP2) în zonele aglomerate”.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a afirmat că administratorii unor structuri critice, cum ar fi Centrala Nuclearo-Electrică (CNE) de la Cernavodă, pot lua şi alte măsuri de sănătate publică, precum impunerea purtării măştilor FFP2 deoarece altfel angajaţii se pot îmbolnăvi şi chiar dacă nu ajung la spital, trebuie să stea acasă în izolare.

„Administratorii structurii critice pot să emită nişte decizii în interiorul structurilor pentru a impune şi testare, şi portul măştilor FFP 2 în zonele aglomerate, în birourile cu mai multe persoane, în săli de şedinţă. Una din infrastructurile critice este CNE Cernavodă. Nu îşi permite să piardă oameni în izolare dacă se infectează mai multe deodată. (…) Unul din lucrurile grave ale acestei variante nu este un eventual impact pe sistemul sanitar, ci şi pe sistemul economic”, a declarat şeful DSU.

Ce entităţi fac parte din infrastructura critica naționala (ICN) din România 

OUG 98/2010 stabilește în cuprinsul Anexei 1 sectoarele esenţiale:

Sectorul Energetic
Energie electrică, inclusiv nuclear-electrică – capacități şi instalaţii pentru producere, depozitare/stocare, reţele de distribuţie şi transport; Petrol şi derivate petroliere – capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale; Gaze naturale şi derivate din gaze naturale – capacităţi şi instalaţii pentru extracţie/producţie, rafinare, tratare, depozitare/stocare, distribuţie şi transport prin conducte, terminale; Resurse minerale.

Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
Sistemele, reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice; Sisteme de prelucrare, procesare şi stocare a datelor, inclusiv a serviciilor publice electronice; Infrastructuri de securitate informatice; Sistemele şi reţelele de comunicaţii pentru cifrul de stat; Infrastructuri de emisie radio-tv; Servicii poştale la nivel naţional.

Apă, păduri şi mediu
Furnizarea de apă potabilă şi canalizare; Controlul calitativ şi cantitativ al apei; Protecţia mediului înconjurător; Protecţia fondului forestier şi cinegetic.

Alimentaţie şi agricultură
Producţia şi furnizarea de hrană, asigurarea securităţii şi siguranţei alimentelor.

Sănătate
Asistenţa medicală şi spitalicească; Medicamente, seruri, vaccinuri, produse farmaceutice; Biolaboratoare şi bioagenţi; Servicii de urgenţă medicală şi transport sanitar.

Securitate naţională
Apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţă naţională; Frontiere, migraţie şi azil, Industria naţională de securitate, capacităţi şi instalaţii de producţie şi depozitare; Situaţii de urgenţă; Justiţie şi penitenciare.

Administraţie
Administraţia publică.

Transporturi
Transportul rutier; Transportul feroviar; Transportul aerian; Transportul naval.

Industrie
Producţia, procesarea, depozitarea şi utilizarea substanţelor chimice şi materialelor nucleare şi radioactive; Conductele de produse/substanţe chimice periculoase.

Spaţiul cosmic şi cercetare

Financiar-bancar
Taxe şi impozite; Asigurări; Bănci; Bursa de valori; Trezorerie şi sisteme de plăţi.

Cultură şi patrimoniu cultural naţional
Instituţii publice de cultură; Protejarea patrimoniului cultural naţional.

Reprezentanţii GCS au precizat că nu toţi angajaţii din aceste domenii vor fi testaţi.

„Nu vor fi testați nici cei din administrația publică, nici cei de la IGSU, nici cei de la Politie. În anexa OUG 98/2010  sunt enumerate domeniile în care pot exista infrastructuri critice. Asta nu înseamnă că toți din acele domenii lucrează cu infrastructura critică. Concret, la o centrala atomică ii testezi pe cei care sunt direct implicați în menținerea reactoarelor funcționale, nu și pe cei de la resurse umane”, a explicat un reprezentant GCS.

De asemenea, CNSU „propune menținerea testării săptămânale, prin grija direcțiilor de sănătate publică, a personalului de îngrijire şi asistență, a personalului de specialitate şi auxiliar care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale de îngrijire şi asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii şi adulți, cu şi fără dizabilități, precum şi pentru alte categorii vulnerabile”, se mai arată în hotărârea CNSU.