Coaliţia face implozie, dezvăluirea care aruncă în aer partidele de la guvernare. Cifrele dezastrului!

Poporul român a dat un cec în alb pentru Coaliţia de guvernare şi s-a dovedit până acum destul de răbdător cu măsurile de austeritate, dar lucrurile se pot schimba dramatic dacă promisiunile făcute astă-vară, privind tăierea privilegiilor şi reducerea risipei, nu vor fi onorate, atrage atenţia sociologul Remus Ştefureac, directorul INSCOP, într-un interviu pentru News.ro. În acest moment, situaţia e încă stabilă, dar perspectiva unei majorităţi a forţelor extremiste în 2028 nu e deloc imposibilă. Sociologul Remus Ştefureac afirmă că această perspectivă poate fi evitată dacă guvernul aplică reformele promise şi dacă se va trece la diminuarea fenomenului agresiunilor informaţionale şi a războiului hibrid, care întreţin artificial o retorică ostilă. Dacă aceste condiţii vor fi îndeplinite, populaţia va înţelege că nu există soluţii miraculoase şi că riscurile presupuse de o guvernare extremistă sunt prea mari.

Lia Olguța Vasilescu șterge pe jos cu Guvernul Bolojan după ce s-a blocat majorarea pensiilor și a salariilor: Aveam alte așteptări, se va vedea diferența după ce PSD va prelua guvernarea

Directorul INSCOP mai afirmă că se constată o răspândire masivă în urbanul mare, inclusiv în Bucureşti, a credinţelor mistice, ezoterice. Acestea nu mai sunt acum doar apanajul mediului rural şi al persoanelor în vârstă, ci s-au extins major la nivelul clasei mijlocii, al intelectualilor şi al tinerilor.

O altă afirmaţie foarte interesantă făcută de Remus Ştefureac vizează situaţia de dinaintea alegerilor prezidenţiale anulate de astă-toamnă, din turul II de scrutin. Cu o săptămână înaintea turului II, Călin Georgescu avea 10 procente avans faţă de Elena Lasconi. Cu 3-4 zile înaintea alegerilor, avansul se înjumătăţise, coborând la 5 procente. E însă imposibil de spus ce s-ar fi întâmplat până la ora votului. Dacă trendul s-ar fi menţinut, spune Remus Ştefureac, am fi avut o răsturnare asemănătoare cu cea văzută în mai, între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, când Nicuşor Dan a recuperat un decalaj mare şi l-a învins pe George Simion. Dacă, în schimb, nu era vorba de un trend, atunci Călin Georgescu ar fi câştigat. Acest caz va rămâne fără răspuns.

Alte articole

Alegeri la Primăria Capitalei. Ministrul Muncii speră ca acestea să nu fie motiv de scandal în coaliție

Eşecuri în lanţ la şedinţa Coaliţiei de marţi! Partidele nu s-au înşeles când să organizeze alegerile de la Primăria Capitalei, cum să reducă numărul de parlamentari la 300, nici cu privire la concedieri

Întregul interviu cu Remus Ştefureac, directorul INSCOP, în rândurile de mai jos.

„Cu o săptămână înaintea turului II de astă toamnă, măsurătorile arătau un avans de aproximativ 10 procente pentru domnul Călin Georgescu. La jumătatea săptămânii, avansul se redusese la aproximativ 5 procente. Dar nu ştim cum s-ar fi dus lucrurile mai departe, e posibil să fi rămas această diferenţă, dar la fel de posibil e să nu fi rămas. Realmente rămâne o necunoscută“

EXCLUSIV Ciutacu, după retragerea trupelor americane din România: „Moșteanu se iubește foarte mult și-i place să se vadă la televizor. N-are pic de simț al ridicolului. Pe faimoasa închipuită de la Externe zici că a înghițit-o pământul”

Bună ziua, domnule Remus Ştefureac, vă mulţumesc pentru timpul pe care mi-l acordaţi. Aş începe cu o întrebare care vizează o ştire apărută marţi. Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, într-un interviu acordat pentru Cotidianul, că nu lucrează cu scenariul unei posibile majorităţi extremiste în 2028, deoarece nicăieri în Europa nu există aşa ceva. Dumneavoastră, ca sociolog şi autor al unor sondaje, ce părere aveţi despre această siguranţă a preşedintelui României, că nu are cum să se creeze o majoritate extremistă în România la următoarele alegeri?

Remus Ştefureac: Sigur, întotdeauna există o incertitudine când facem predicţii pe termen lung, iar 3 ani în politica românească e un termen foarte lung! Aş spune că perspectiva unor forţe cu profil extremist-radical, care să aibă majoritate, să spunem, în 2028, nu este una imposibilă. Dar depinde foarte mult de modul în care vor acţiona în următorii ani reprezentanţii acestei coaliţii, hai s-o numim, pro-europene. Un eşec în a răspunde aşteptărilor populaţiei legat în principal de modul în care sunt gestionate situaţii percepute de oameni ca fiind privilegii sau risipa banului public nu va face decât să alimenteze direct intenţia de vot şi sprijinul pentru formule politice radicale şi ultra-radicale. Populaţia României, puţin după alegerile prezidenţiale, după formarea noului guvern, a fost destul de rezilientă la măsurile privind creşterile de taxe, o povară pusă până la urmă asupra tuturor cetăţenilor, ca urmare a deficitelor uriaşe. Dar n-a făcut asta, hai să spunem cu ghilimelele de rigoare, în mod gratuit. A făcut-o înţelegând că aceeaşi coaliţie, aceleaşi partide, la formarea acestui guvern, au decis şi au fost de acord să taie privilegiile şi să reducă risipa. Ori, pare că decizia iniţială privind creşterea taxelor s-a luat foarte rapid, dar celelalte decizii s-au luat mai greu sau nu se iau încă, sunt în continuare în aşteptare. Dacă această aşteptare se va prelungi, riscurile vor fi destul de mari. Însă, dacă partidele vor reuşi cumva să ajungă la o formulă în care ceea ce s-au angajat – pentru că s-au angajat, până la urmă, la momentul formării acestei coaliţii – va fi pus în aplicare, atunci evident că spaţiul de manevră pentru formule ultra-radicale se va restrânge. Mai departe, evident că ţine şi de credibilitatea factorilor politici de a explica, dar şi de dezbaterile publice în general, precum şi de diminuarea fenomenului agresiunilor informaţionale şi a războiului hibrid, care întreţine artificial o retorică ostilă sau, în orice caz, care nu face bine României. Şi mă refer la principalele narative ale acestor partide. Dacă vom diminua intensitatea acestui război hibrid şi vom explica, până la urmă opinia publică va înţelege că soluţii miraculoase nu pot exista şi că riscurile percepute şi presupuse de o astfel de majoritate sunt uriaşe pentru România, evident că predicţia preşedintelui Nicuşor Dan s-ar putea împlini.

Domnule Ştefureac, dumneavoastră lucraţi la INSCOP nu numai cu aceste sondaje pe care le publicaţi, cu intenţie de vot şi aşa mai departe…

Remus Ştefureac: …Acestea sunt cele mai puţin importante.

Exact. Lucraţi cu date defalcate, cu percepţii ale oamenilor care vă ajută să interpretaţi mai profund situaţia din societatea românească…

Remus Ştefureac: Mai mult decât atât, într-un exerciţiu de transparenţă, încercăm să publicăm cât mai mult din aceste date.

„Românii au dat un cec în alb acestei coaliţii. Încă îl acordă, dar ratarea promisiunii pe care a făcut-o această coaliţie cu privire la diminuarea privilegiior, acut percepute de societate şi a exceselor în ceea ce priveşte risipa banului public ar putea avea consecinţe extrem, extrem de serioase!“

Am observat. Întrebarea mea e următoarea: are şanse preşedintele Nicuşor Dan să-şi consolideze popularitatea prin poziţiile şi gesturile simbolice la care recurge? Observăm că duce un anumit tip de politică: evită o asociere cu premierul, merge pe la mănăstiri şi sfinţiri de catedrale, cooptează unele persoane percepute ca fiind conservatoare în stafful cu prezidenţial. Are şanse, prin astfel de gesturi, să convingă şi să atragă de partea sa electoratul care a votat cu Călin Georgescu şi George Simion?

Remus Ştefureac: E puţin prematur. Preşedintele – până la urmă este şi firesc – se află şi într-o perioadă de acomodare cu mandatul, cu atribuţiile, cu provocările funcţiei de preşedinte al României, care sunt extrem de complexe mai ales în această perioadă cu un guvern de coaliţie în care trebuie să ţii echilibrul şi cu război la graniţele României şi cu riscuri de securitate semnificative. E o perioadă de adaptare şi de aceea nu m-aş pripi. Sigur, dacă ne uităm pe evoluţii pe termen scurt sau involuţii pe termen scurt, am putea să tragem nişte concluzii alarmiste, însă, încă o dată, cred că este prematur să facem acest lucru. După prima jumătate de an de mandat, care se va încheia la finalul acestui an, deci în debutul anului viitor, vom putea trage nişte concluzii mai clare cu privire la tendinţele principale în ceea ce priveşte abilitatea preşedintelui de a gestiona fronturi multiple, fronturi care ţin de stabilitate politică guvernamentală, de dimensiunea de politică externă şi de securitate a României. Dar, repet, dacă ne uităm în timp, înapoi, la fiecare preşedinte, la prima jumătate de an de mandat, vom constata că începuturile presupun de fiecare dată o clarificare şi acomodare cu postul.

Ce vă arată datele de până acum în ultimele cinci-şase luni? Care dintre partidele guvernamentale e cel mai afectat şi care e cel mai puţin afectat de participarea la coaliţie?

Remus Ştefureac: Costurile să ştiţi că sunt egal distribuite între partide. Practic, în acest moment nu avem niciun partid membru al acestei coaliţii care să obţină un scor de peste 20%. La fel de adevărat, niciun partid nu are un scor mai mic de 10%, cel puţin până acum. Cu excepţia, desigur, a UDMR. Haideţi să spunem că PSD a pierdut puţin în raport cu cât a obţinut la alegerile parlamentare. PNL a avut o evoluţie oscilantă, USR – oscilant-stabil, UDMR – la fel. Împreună, cele patru partide ale coaliţiei au cam 50% intenţie de vot exprimată. Asta înseamnă cu aproximativ 3-4 procente mai puţin decât votul cumulat obţinut de aceste partide la alegerile parlamentare. Deci, din acest punct de vedere, este o oarecare stabilitate. De asta şi spuneam că românii au dat un cec în alb acestei coaliţii. Încă îl acordă, încă există un nivel de rezilienţă, nu vedem o prăbuşire a percepţiei privind direcţia în care merge ţara. Vă dau un exemplu simplu: în perioada guvernării PNL-USR, eram şi cu o criză politică, şi cu o suprapunere de pandemie, oameni care mureau în spitale, percepţia cu privire la direcţia greşită a ţării ajunsese la aproape 90%. Un dezastru, evident! Ea şi-a revenit după venirea domnului Ciucă în fruntea guvernului la un 60 şi ceva la sută direcţie greşită şi a rămas destul de constantă în ultimii 3-4 ani. Şi astăzi e undeva, la 65%. Atât era şi înainte de formarea acestui guvern. Vorbim de o medie, cu mici variaţii. Deci nu e încă o prăbuşire, e un cec în alb, dar, repet, ratarea acestei promisiuni pe care a făcut-o această coaliţie cu privire la diminuarea privilegiliior acut percepute de societate şi a exceselor în ceea ce priveşte risipa banului public ar putea avea consecinţe extrem, extrem de serioase!

Aţi publicat acum două săptămâni un sondaj INSCOP foarte interesant, care arăta că 51,4% dintre români cred că în România există locuri încărcate energetic. În acelaşi timp, în toate sondajele, indiferent de institutele de sondare care le-au făcut, procentajul românilor care se declară credincioşi bate spre 90%. Cum vă explicaţi, ca sociolog, acest paradox, ştiut fiind faptul că Biserica creştină, indiferent că vorbim de cea catolică sau cea ortodoxă, dezavuează ferm astfel de credinţe?

Remus Ştefureac: E un fenomen larg cunoscut, comentat şi de sociologi, şi de antropologi, mai ales. N-ar trebui să înţelegem acum populaţia ca fiind deţinătoare a unor elemente de doctrină teologică şi înţelegere exactă a credinţei religioase. Credinţa publicului larg, aşa cum e măsurată ea, este o stare, o trăire, o declaraţie pe care o face fiecare cetăţean. În contextul unei analize teologice poate părea, evident, un paradox, o contradicţie, însă în realitate percepţiile oamenilor pot fi amestecate pe subiecte care nu fac casă bună. Nu se întâmplă acest lucru doar în România. Percepţii ezoterice, magico-religioase, mistice care nu au legătură cu ortodoxia religioasă – nu în termeni de Biserică Ortodoxă, ci ataşamentul foarte riguros faţă de doctrina religioasă – astfel de fenomene sunt, repet, întâlnite peste tot. Ce am remarcat, inclusiv în studiul pe care l-am făcut, este că acest fenomen nu mai are o prezenţă masivă exclusiv în mediul rural sau în localităţile mici sau doar în rândul unei populaţii vârstnice. El devine un fenomen general, uneori cu intensităţi foarte mari în zonele urbane. El se regăseşte şi în rândul publicului cu studii superioare. Sunt şi efectele, să spunem, unui mode, unei tendinţe, unui curent pe care îl regăsim la nivel global. Credinţele în energii, chakre sunt mai intense, de exemplu, în zonele urbane, chiar în zonele urbane mari, Bucureşti. Sunt fenomene ceva mai noi, care depăşesc simplu clivaj tradiţional versus modern, rural versus urban. E un melaj, într-adevăr, de credinţe, e un melaj de percepţii şi le luăm ca atare, le studiem şi încercăm să explicăm, atât cât se poate, cum se formează ele şi, evident, ce impact au asupra funcţionării societăţii noastre.

Ultima întrebare. Ştiu că nu putem valida istorii contrafactuale, dar am totuşi o curiozitate, pentru că dumneavoastră astă-toamnă, între cele două tururi de scrutin prezidenţial, aţi mai făcut nişte măsurători şi aţi avut acces la nişte date pe care publicul larg nu le-a avut. Vă întreb următorul lucru: dacă s-ar fi organizat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale la începutul lui decembrie, măsurătorile sociologice cine indicau că era probabil să câştige?

Remus Ştefureac: Ce pot să vă spun este că măsurătorile iniţiale arătau un avans important, aş spune, al domnului Călin Georgescu. Mă refer la începutul săptămânii de înaintea zilei votului. Era o diferenţă importantă care spre mijlocul săptămânii s-a redus la jumătate. Acum, ce nu ştim este dacă această reducere la jumătate ar fi fost o tendinţă sau, dimpotrivă, s-ar fi oprit aici. Acest lucru nu am cum să-l ştiu şi va rămâne un mister al vieţii politice.

Când spuneţi că era o diferenţă importantă la ce vă referiţi? Vă mai amintiţi despre câte procente era vorba?

Remus Ştefureac: Vorbim de aproximativ 10 procente care se reduseseră la aproximativ 5 procente. Dar nu ştim cum s-ar fi dus lucrurile mai departe, e posibil să fi rămas această diferenţă, care e o diferenţă importantă, dar la fel de posibil e să nu fi rămas. Realmente rămâne o necunoscută şi orice speculaţie în jurul acestor cifre nu este susţinută de nimic. Repet, atât ştim, s-a redus, dar în continuare era o diferenţă.

Am înţeles!

Remus Ştefureac: Sigur, orice tendinţă care se continuă poate să ducă la o inversare, aşa cum s-a întâmplat de altfel în măsurătorile dintre cele două tururi ale alegerilor din mai, când Nicuşor Dan, actualul preşedinte, a recuperat. Iniţial, George Simion se afla în faţă, însă uşor-uşor a recuperat, a egalizat. Acolo chiar am avut o evoluţie. Poate la aniversarea unui an de la aceste alegeri vom şi publica evoluţia foarte clară, în măsurătorile noastre, a scorurilor preşedintelui Nicuşor Dan şi ale domnului George Simion între cele două tururi, pentru că a fost chiar spectaculoasă această inversare.

Sondaj INSCOP – Coaliţia e pe butuci! Intenţii de vot la alegerile parlamentare – AUR – 40%, PSD – 17,6%, PNL – 14,8%

AUR este creditat cu 40% din intenţiile de vot pentru alegerile parlamentare, urmat de PSD cu 17,6% şi de PNL, cu un scor de 14,8%, conform datelor unui sondaj realizat de INSCOP Research, care relevă o uşoară scădere a tuturor partidelor, comparativ cu luna septembrie.

Estimarea  participării la vot la alegerile parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, 13.2% dintre români au ales 1, 0.9% au ales 2, 1.1% au ales 3, 0.6% au ales 4, 2.2% au ales 5, 0.8% au ales 6, 2.2% au ales 7. 2.7% indică 8, 2% 9. 72.7% indică 10. 1.5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile parlamentare

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că s-ar duce sau nu sigur vot (77.4% din total eşantion)

40% dintre alegători ar vota cu AUR (faţă de 40.8% în septembrie 2025, 40.5% în iunie 2025, 38.1% în mai 2025), 17.6% cu PSD (faţă de 17.9% în septembrie 2025, 13.7% în iunie 2025, 17.4% în mai 2025), 14.8% cu PNL (faţă de 15.2% în septembrie 2025, 17.3% în iunie 2025), iar 11.5% cu USR (faţă de 12.8% în septembrie 2025, 13.1% în iunie 2025, 12.2% în mai 2025).

Pentru UDMR ar vota 5.2% dintre alegători, (faţă de 4% în septembrie 2025, 5.2% în iunie 2025, 4.5% în mai 2025), pentru SENS – 3.4% (faţă de 2.1% în septembrie 2025, 2.4% în iunie 2025, 3.3% în mai 2025), pentru POT ar vota 2.6% dintre alegători (faţă de 3.3% în septembrie 2025, 4.2% în iunie 2025, 3.2% în mai 2025), iar pentru SOS Romania – 2% (faţă de 2.8% în septembrie 2025, 1.9% în iunie 2025, 2.5% în mai 2025). 1.3% dintre votanţi îşi exprimă preferinţa pentru un independent (faţă de 0.6% în septembrie 2025, 1.4% în iunie 2025, 1.5% în mai 2025), iar 1.6%% pentru alt partid (faţă de 0.6% în septembrie 2025, 0.5% în iunie 2025, 1.3% în mai 2025).

„Toamna pare a aduce o stabilizare a intenţiei de vot, partidele aflate la putere având un scor cumulat de aproximativ 50%, iar partidele aflate în opoziţia parlamentară cu un scor cumulat de aproximativ 45%. AUR pare a se consolida pe primul loc în intenţia de vot cu un scor de 40%, restul partidelor nereuşind să treacă de 20%. PSD ocupă locul al doilea, urmat de PNL, USR şi UDMR. POT şi SOS România au scoruri sub pragul de 5%, la un nivel relativ similar cu scorul obţinut de SENS”, declară directorul INSCOP Remus Ştefureac.

Datele au fost culese în perioada 6-10 octombrie 2025,  prin metoda CATI (interviuri telefonice). Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.