COEFICIENŢI SALARIZARE. Câţi bani în plus vei primi dacă ai masterat sau doctorat

Publicat: Vineri, 12 Iunie 2020 10:50 // Actualizat: Vineri, 12 Iunie 2020 10:50 // Sursa: romaniatv.net

COEFICIENŢI SALARIZARE. După ce au adoptat o lege prin care se vor reintroduce coeficienții de salarizare, parlamentarii au creat cadrul pentru creșterea anumitor salarii, dacă vor fi îndeplinite anumite condiții. În urma aplicării coeficienților de salarizare, salariul minim va crește pentru unii chiar și peste 4.000 de lei - e vorba, mai exact, de cei care sunt angajați pe posturi pentru care sunt necesare studii de master sau doctorale.

Totuși, reintroducerea unui coeficient de salarizare (la acest moment, doar în stadiu de proiect legislativ; mai este nevoie de promulgarea propunerii de către președintele țării și de apariția acesteia în Monitorul Oficial, pentru a se aplica) nu garantează faptul că salariile tuturor vor crește. Explicăm, mai jos, care sunt principalele elemente ale reimplementării coeficientului de salarizare. 

Cum se va aplica, propriu-zis, coeficientul de salarizare? 

Discutăm de aplicarea unui coeficient predeterminat, la salariul de bază minim brut (care, acum, este de 2.230 lei).

Coeficientul începe de la 1 (care, în esență, se aplică pentru muncitori necalificați și care nu va avea, practic, niciun efect asupra salariului) și urcă până la 2, pentru cei cu studii doctorale.

Care sunt coeficienții (ce niveluri de calificare există) și cum se vor aplica aceștia? 

Coeficienții sunt împărțiți, practic, în două categorii. Prima se referă la personalul administrativ şi de specialitate încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:

  • calificare profesională/școală profesională/studii liceale, care presupune un coeficient de 1,20 (2.676 lei)
  • școală postliceală/studii liceale, plus o calificare, care presupune un coeficient de 1,25 (2.787,5 lei);
  • școală de maiștri, care presupune un coeficient de 1,30 (2.899 lei);
  • studii superioare de scurtă durată, ce presupune un coeficient de 1,50 (3.345 lei).

În această categorie, proiectul de lege prevede că acei coeficienți se vor aplica pentru cei cu mai mult de 2 ani vechime în specialitate/experiență.

În cea de-a doua categorie sunt încadrați cei care ocupă funcții ce presupun absolvirea de studii superioare (cel puțin de lungă durată). Coeficienții, așadar, sunt de:

  • 1,70, pentru cei cu studii superioare de lungă durată (licență) (3.791 lei);
  • 1,80, pentru cei cu studii de licență, plus master (4.014 lei);
  • 2, pentru cei cu licență și doctorat în domeniul activității desfășurate (4.460 lei).

În această categorie, vor beneficia de aplicarea coeficientului doar acei salariați angajați pe un post unde deținerea acestor pregătiri va fi esențială, în conformitate cu fișa postului. Astfel, dacă cineva deține un doctorat, dar este angajat pe un post unde este suficientă deținerea unei diplome de master, nu se va aplica coeficientul de 2, ci acela de 1,80.

Funcţia, gradul profesional,
nivel de calificare
Coeficientul și salariul rezultat (raportat la salariul minim brut actual) Salariul minim, la acest moment
Muncitori 
Necalificați 1 (2.230 lei) 2.230 lei
Calificați 1,20 (2.676 lei) 2.230 lei
Personal administrativ şi de specialitate încadrat în funcţii pentru care
condiţia de pregătire este:
Școală profesională 1,20 (2.676 lei) 2.230 lei
Studii liceale  1,20 (2.676 lei) 2.230 lei
Școală postliceală 1,25 (2.787,5 lei) 2.230 lei
Studii liceale + calificare 1,25 (2.787,5 lei) 2.230 lei
Şcoală de maiştri* 1,30 (2.899 lei) 2.230 lei
Studii superioare de scurtă durată 1,50 (3.345 lei) 2.350 lei
Personal cu studii superioare încadrat în funcţii pentru care condiţia
de pregătire este cea de studii superioare:
Studii superioare de lungă durată 1,70 (3.791 lei) 2.350 lei
Studii superioare de lungă durată – cu
master
1,80 (4.014 lei) 2.350 lei
Studii superioare de lungă durată cu doctorat
în domeniul activităţii desfăşurate
2,00 (4.460 lei) 2.350 lei


Așadar, coeficienții de salarizare se vor aplica doar pentru acei salariați angajați pe poziții pentru care este obligatoriu un nivel de calificare.

Cum pot fi identificate nivelurile minime de calificare legale pentru diverse posturi?

O listă cu toate ocupațiile din România poate fi găsită aici. În funcție de codurile identificate, ele pot fi introduse aici, de exemplu, pentru a verifica dacă o ocupație specifică are cerințe minime de instruire. Un psiholog, de exemplu, trebuie să aibă studii superioare.

Aceeași cerință se aplică, de pildă, și pentru un inginer geolog. În cazul lor, acest lucru ar implica o înmulțire a salariului minim brut cu un coeficient de 1,7, dacă discutăm de studii superioare de lungă durată (astfel, se va ajunge la un salariu minim de 3.791 de lei).

Presupunând că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea coeficientului, vor fi mărite salariile tuturor? 

Nu. În esență, coeficientul crește grila minimă de salarizare pentru o persoană. Să luăm exemplul posturilor pentru care sunt necesare studii de master.

În urma aplicării coeficientului, salariul minim brut pentru asemenea poziții va ajunge la 4.014 lei = 2.230 de lei (salariu minim) * 1.8 (coeficient). Dacă, de exemplu, angajatul are deja un salariu de 4.100 de lei, venitul primit depășește minimul necesar, deci situația sa nu va fi schimbată.

De când vor deveni coeficienții de salarizare obligatorii? 

Aplicarea lor va deveni obligatorie de la momentul intrării în vigoare a proiectului de lege.

La acest moment, propunerea legislativă, deși a fost adoptată de Parlament, mai trebuie promulgată de președintele țării și să apară în Monitorul Oficial. Acest lucru ar putea avea loc în câteva săptămâni. 

Se vor aplica, întotdeauna, acești coeficienți de salarizare?

Pe lângă condițiile menționate anterior, proiectul de lege prevede că se vor aplica acei coeficienți doar dacă:

  • pentru un sector de activitate nu au fost încheiate contracte colective de muncă aplicabile la nivelul întregului sector de activitate și doar dacă 
  • pentru un sector de activitate nu există legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de muncă la nivel de unitate în vigoare.

Ce se întâmplă cu salariile diferențiate?

La momentul de față, pe lângă salariul minim brut de 2.230 lei, în România există și o serie de salarii minime diferențiate. Cum e cel pentru studii superioare (2.350 lei) sau cel aplicabil în domeniul construcțiilor (3.000 lei). Proiectul de lege prin care parlamentarii au hotărât să reimplementeze coeficienții de salarizare nu conține nicio prevede referitoare la cum va interacționa noul cadru legal cu acele tipuri de salarii diferențiate.

Ideal ar fi ca legiuitorul să intervină și să clarifice aceste aspecte. Presupunând că nu o face, însă, două soluții pot fi imaginate, în situația prezentă. Dacă există un conflict între aplicarea salariului minim pentru studii superioare (2.350 de lei) și cel minim, rezultat în urma aplicării coeficienților pentru studii superioare, atunci ar trebui să se aplice cel din urmă.

Altcumva, s-ar ajunge la situația absurdă și discriminatorie în care un absolvent de studii superioare ajunge să fie tratat diferit de toate celelalte categorii de angajați cărora li se aplică acele coeficiente, primul ajungând chiar la salarii mai mici decât cei din urmă (chiar dacă nivelul de pregătire al acestora este inferior).

În privința salariului minim diferențiat din domeniul construcțiilor, situația este un pic mai complicată, însă. Teoretic, acolo vorbim de o lege specială care ar trebui să deroge de la legislația generală - inclusiv cea privitoare la coeficienții de salarizare, după ce se vor aplica. În condițiile în care salariile în domeniul construcțiilor, fără a exista salariul diferențiat din acest sector, ar fi fost sub 3.000 de lei (după aplicarea coeficienților), atunci nu există nicio problemă să se aplice salariul diferențiat aferent acestui domeniu. 

O problemă ar putea apărea, însă, în cazul celor care au studii superioare și sunt angajați, în domeniul construcțiilor, pe posturi ce necesită astfel de studii. În cazul lor, dacă se aplică salariul diferențiat din domeniul construcțiilor, se ajunge, și aici, la situația absurdă în care sunt discriminați - de data aceasta, față de cineva cu studii superioare căruia i se calculează salariul în urma aplicării coeficienților. Un inginer cu studii sperioare de lungă durată, de exemplu, în această ipoteză, ar primi un salariu minim de 3.000 de lei și nu unul de 3.791, cum ar primi cineva care are studii superioare de lungă durată și nu e angajat în domeniul construcțiilor.

Care este istoria recentă a acestor coeficienți de salarizare în România?

(Re)introducerea coeficienților de salarizare are loc la 10 ani după ce aceștia au fost înlăturați din cadrul legal aplicabil în domeniul muncii. Ei erau stabiliți printr-un contract contract colectiv de muncă unic la nivel național. Mai multe detalii despre istoria coeficienților de salarizare, în România, în perioada din jurul anului 2010, pot fi găsite aici.

Proiectul de lege prezentat mai sus, în schimb, a stabilit coeficienții prin lege, ceea ce înseamnă că ei se vor aplica și dacă nu va exista un asemenea contract - altcumva, cum spuneam, se vor putea stabili alți coeficienți, la nivel de sector de activitate.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
bugetari coeficienti salarizare salarii salarii bugetari
Loading...
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.8357
RON
13 Aug
noapte 20 °
zi 33 °
Ultimele joburi adaugate
24 H