"În 2016 au existat peste 180 de milioane de servicii medicale prestate de aproximativ 60.000 de medici, din care: servicii în medicina de familie: 111.650.857, servicii în ambulatoriul de specialitate - specialităţi clinice: 22.756.591, servicii în ambulatoriul de specialităţi - paraclince: 40.798.387, servicii în ambulatoriul de specialitate - imagistică: 1.409.888, spitalizări de zi raportate: 3.322.268 şi spitalizări continue raportate: 3.761.879", a spus profesorul Emanoil Ceauşu, şeful departamentului de jurisdicţie din cadrul (CMR).
El a explicat că medicina românească, deşi subfinanţată, este capabilă să asigure sănătatea unei populaţii de 21 de milioane de oameni, cu doar 14,7 la sută medici sancţionaţi, din 171 reclamaţi.
"Pare puţin? Evident că nu este puţin. Sunt 8,5 servicii pe locuitor şi 3.000 servicii pe medic. Numai spitalizările de zi şi continue sunt şapte milioane. Pentru o zi de spitalizare continuă spitalul primeşte maximum 60 de euro. În ţările vestice ziua de spitalizare costă 1.300 de euro. Cum este posibil ca din 60 de euro pe zi să plăteşti salarii, utilităţi şi actul medical propriu-zis, iar pacientul să şi trăiască? Şi totuşi trăieşte. Asta este valabil în toate domeniile medicale de la noi. Se poate aprecia raportul cost/eficienţă ca fiind necorespunzător? Evident că nu. Va urma în continuare raportul Comisiei Superioare de Disciplină pentru 2016. Vor fi prezentate nişte cifre, nişte procente, o analiza statistică. Un lucru este însă foarte clar şi se desprinde din acest raport: acela că o medicină subfinanţată este capabilă să aducă sănătate unei populaţii de 21.000.000, oferind 180 de milioane de servicii cu numai 14,7 la sută medici sancţionaţi (din 171 reclamaţi) pentru abateri disciplinare şi activitate medicală neconformă în derularea serviciilor medicale", a mai spus profesorul Ceauşu.
Raportul Comisiei Superioare de Disciplină a fost citit de prof. dr. Decebal Hudiţă, mebru al forului profesional.
Astfel, în anul 2016 Comisia Superioară de Disciplină a adoptat un număr de apropae 140 decizii, în acest moment aflându-se pe rolul Comisiei alte 20 cauze.
"Analizând repartiţia pe specialităţi a cauzelor se constată că cele mai multe dintre reclamaţii au vizat specialităţile: Chirurgie (35 cauze), Obstetrică Ginecologie (24 cauze), Cardiologie/Medicină internă (13 cauze), Medicină de familie/Medicină generală (10 cauze), Ortopedie/Traumatologie şi Oftalmologie (câte opt cauze), Radiologie şi imagistică (şapte cauze), ATI şi Neurologie (câte şase cauze), Pneumologie, Neurologie şi UPU (câte cinci cauze), Boli infecţioase, Anatomie patologică (câte trei cauze), Psihiatrie (patru cauze), ORL, Oncologie, Neonatologie, Gastroenterologie, Hematologie (câte două cauze), Pediatrie, Urologie, Diabet zaharat, Nutriţie, Boli metabolice, Alergologie, Endocrinologie (câte o cauză)", a spus Hudiţă.
În urma analizării dosarelor, Comisia Superioară de Disciplină a luat următoarele decizii: 16 medici au primit mustrare , şapte - avertisment şi trei - vot de balm, adică au pierdut dreptul de liberă practică.
Alte 108 cauze nu au fost sancţionate, pentru 14 au fost trimise dosarele înapoi la colegiul teritorial pentru adoptarea unei decizii conform prevederilor legale, în opt cazuri s-a decis respingerea contestaţiei/plângerii ca fiind tardiv introdusă, iar într-un caz s-a decis retragerea contestaţiei/reclamaţiei.
Întrebat de ce pentru un pacient care a decedat întrucât nu au fost efectuate anumite teste sau a fost supraveghere postoperatorie insificientă sau alte cauze, medicul a fost sancţionat doar cu avertisment, preşedintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean, a explicat că decesul putea surveni deoarece pacientul avea suferinţe multiple şi nu numai aceea pentru care cazul a fost reclamat.
Citeşte şi Programele naţionale de sănătate pentru anii 2017-2018, aprobate de Guvern
facebook
twitter
