Comandantul navei Moskva, care a dat ordinul de atacare a Insulei Şerpilor, a murit în explozie

Comandantul crucişătorului Moskva, Anton Kuprin, a murit în explozie şi incendiu la bordul navei înainte de scufundare. Anunţul a fost făcut de consilierul ministrului ucrainean al Afacerilor Interne Anton Gerashchenko citat de Nexta, mass-media de opoziţie din Belarus care difuzează din Polonia. Kuprin a dat ordin să bombardeze Insula Şerpilor în prima zi de război.

„Ucraina a scufundat crucişătorul rus „Moskva”. Este timpul ca Europa să scufunde adevărata Moscova din punct de vedere financiar şi economic.

Tot ce este nevoie este un embargo complet asupra petrolului şi gazelor ruseşti”, susţine, într-un tweet Mikhailo Podoliak, negociatorul-şef al Ucrainei şi consilier al preşedintelui ucrainean Zelenski.

Alte articole

Ucraina a lansat noi atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice din Rusia

Avion de pasageri doborât în Rusia. Cine se afla la bord în aeronova confundată cu o dronă ucraineană

Scufundarea crucişătorului ”Moskva”, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră, reprezintă o lovitură dură pentru Moscova, care pune pierderea sa pe seama unui incendiu accidental care a provocat explozia muniţiei aflate la bord, în timp ce Ucraina afirmă că a lovit vasul cu două rachete de croazieră, transmite vineri EFE.

Potrivit versiunii Ministerului Apărării din Federaţia Rusă, „Moskva” s-a scufundat joi noaptea în timpul unei furtuni puternice pe când era remorcată în port, fără echipaj la bord, care fusese în prealabil evacuat pe alte nave ale flotei ruse din Marea Neagră.

La rândul său, conducerea militară ucraineană dă asigurări că avariile suferite de „Moskva” au fost provocate miercuri de impactul a două rachete de croazieră Neptun, de fabricaţie ucraineană.

Oricare ar fi adevărul, scufundarea navei „Moskva”, un crucişător purtător de rachete, a privat Rusia de nava sa cu cea mai mare capacitate de foc pe care o avea desfăşurată în Marea Neagră şi reprezintă cea mai importantă pierdere materială de la începerea invaziei din Ucraina, în condiţiile în care valoarea vasului era estimată la 750 de milioane de dolari.

Armamentul aflat la bord includea 16 rachete antinavă Vulkan şi 64 de rachete antiaeriene S-300F amplasate pe opt lansatoare, plus artilerie, obuze şi grenade antisubmarin. Crucişătorul „Moskva” era dotat şi cu un elicopter antisubmarin Ka-27.

Cu o lungime de 186,5 metri, o lăţime maximă de 20,8 metri şi un deplasament de 11.490 de tone, vasul, care dezvolta o viteză maximă de 30 noduri, a fost lansat la apă în 1979 şi, patru ani mai târziu, a intrat în serviciul armatei sovietice cu numele de „Slava” („Gloria”).

În 1989, preşedintele sovietic de la acea vreme, Mihail Gorbaciov, a călătorit chiar la bordul acestei nave în Malta, pentru a se întâlni cu omologul său american George Bush senior.

În 1996, a fost rebotezat „Moskva”, iar în istoricul său figurează misiuni de sprijin în războiul ruso-georgian din 2008 şi în cadrul contingentului militar rus desfăşurat în Siria.

Crucişătorul a participat la capturarea Insulei Şerpilor din Marea Neagră, la 24 februarie, ziua în care Rusia a lansat ceea ce autorităţile de la Moscova numesc „operaţiunea militară specială” din Ucraina.

„Odihneşte-te în pace, vas măreţ”, a scris pe contul său de Telegram guvernatorul portului Sevastopol din Crimeea, Mihail Razvojaiev, unde îşi avea baza nava amiral a flotei ruse din Marea Neagră. De altfel, până ce „Moskva” să se scufunde, intenţia autorităţilor ruse era să remorcheze crucişătorul avariat până în acest port, din peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, unde urma să fie reparat.