Comasarea școlilor, prezentată ca măsură de austeritate, ar putea duce la majorarea costurilor – ANALIZĂ

În cadrul unei dezbateri privind reorganizarea structurilor de învățământ, Viforel Dorobanțu a exemplificat situația a două clase cu număr redus de elevi și a explicat care ar fi consecințele directe asupra structurii de conducere.

„Să zicem că avem o școală de 450 de elevi și o școală de 420 de elevi, care, evident, aflându-se sub limita impiusă de lege, de 500 de elevi, sunt în posiblitatea de a se comasa. Și aici, din punctul nostru de vedere, vedem posibilă doar dispariția unui post de director, dar cred că e posibil să apară înființarea unui post de director adjunct la 870 de elevi”, a spus acesta, conform Edupedu.

Sorin Ion, unul dintre moderatorii dezbaterii din partea MEC, a răspuns că în situația dată de Dorobanțu, se va extinde conducerea, având în vedere că numărul de elevi și volumul de muncă justifică acest lucru.

„Foarte bine să apară un director adjunct pentru că se încadrează în reglementările din regulamentul de organizare și funcționare. Dacă școala va îndeplini condițiile să aibă director adjunct când va avea și este deja un ajutor dat în situația în care s-a extins destul de mult activitatea managerială”.

Însă, ceea ce nu a precizat oficialul ar fi că măsurile prezentate de Guvern și de ministrul Educației Daniel David, chiar și de secretarul de stat citat, drept unele de austeritate, nu de reformă. Ministerul Educației a spus în mai multe apariții publice că „nu mai sunt bani pentru salarii și burse, pentru tot anul”, dacă nu se iau aceste măsuri.

Potrivit Consiliului Fiscal, economiile de cheltuieli ar fi de 378 milioane de lei în acest an, în timp ce ministrul a vorbit de un necesar la bugetul pe 2025 de 2 miliarde de lei față de bugetul aprobat la începutul anului de Guvernul Ciolacu, tot cu Daniel David ministru al Educației și Cercetării, arată Edupedu.

Citește și: Protestele continuă în Educaţie. „Va fi grevă generală, declanşăm procedurile. Dacă ţara nu-și permite un popor educat, să facem puşcării”

Comasarea școlilor duce la creșterea cheltuielilor salariale, nu la scăderea lor

În cazul comasării a două școli, una cu 450 de elevi și alta cu 420 de elevi, care până la 31 august 2025 au personalitate juridică, dar de la 1 septembrie 2025 nu mai au, pentru că intră în vigoare prevederile Legii 141/2025 care impun personalitate juridică doar școlilor cu 500 de elevi sau peste, noua școală formată din cele două va avea 870 de elevi.

Potrivit legii, normelor puse în dezbatere de minister și regulamentelor în vigoare, se desființează posturile de director ale celor două școli și apare un post de director nou pentru noua școală mare, cu cei 870 de elevi – echivalentul a 40 de clase de elevi, cu o medie de 22 de elevi/clasă, potrivit sursei citate.

Potrivit ROFUIP – Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – articolul 24, un post de director adjunct se poate înființa la peste 30 de formațiuni de studiu sau chiar mai puține dacă sunt și clase din diferite cicluri de învățământ.

Articolul 24, alin (3) Se poate numi un director adjunct, pentru: 

a) unitățile de învățământ care au peste 30 de formațiuni de studiu;

b) unitățile de învățământ care au între 20 și 30 de clase și îndeplinesc una dintre condițiile: au cel puțin 10 clase inclusiv din învățământul primar și/sau grupe din învățământul antepreșcolar/preșcolar sau au secții cu predare în limbile minorităților într-o unitate școlară cu predare în limba română sau au secții cu predare în limba română într-o unitate școlară cu predare într-o limbă a minorităților;

c) unitățile de învățământ care au între 20 și 30 de clase și au internat și cantină;

d) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au peste 25 de clase;

e) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de clase și îndeplinesc una din condițiile: au cel puțin 10 clase din învățământul primar și/sau grupe din învățământul antepreșcolar/preșcolar sau au secții cu predare în limbile minorităților într-o unitate școlară cu predare în limba română sau au secții cu predare în limba română într-o unitate școlară cu predare într-o limbă a minorităților;

f) unitățile de învățământ liceal/postliceal care au între 20 și 25 de clase și au internat și cantină;

g) unitățile de învățământ special cu cel puțin 16 clase.

(3) Se pot norma două funcții de director adjunct pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționează cu peste 50 de formațiuni de studiu.

(4) Se pot norma trei funcții de director adjunct pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial, liceal sau postliceal care funcționează cu peste 70 de formațiuni de studiu sau cu peste 70 de formațiuni de studiu din învățământul antepreșcolar și preșcolar”.

Citește și: Cum vor departajați profesorii la încadrarea în anul școlar 2025-2026. Printre criterii, vechimea și domiciliul

Dacă analizăm din perspectiva grilei de salarizare, un post de director la o școală de 420-450 de elevi are un salariu de bază de 11.344 de lei brut. Așadar, prin desființarea celor două posturi de director de la școlile care se comasează se obține o economie la cheltuielile cu salariile de 11.344 x 2 = 22.688 lei/ lună, teoretic.

Salariul noului director de școală cu 870 de elevi este mai mare, potrivit grilelor de salarizare și anume 11.505 lei pe lună. De asemenea, directorului adjunct nou-înființat al unei școli cu 870 de elevi are un salariu de 11.405 lei pe lună.

Altfel spus, Guvernul Bolojan, ministrul Daniel David, Ministerul Educației și Cercetării, taie două salarii de 22.688 de lei pe lună și plătesc noii conduceri a școlii proaspăt înființate 22.910 lei pe lună. „Economia” făcută este de fapt o cheltuială suplimentară de 222 lei pe lună.

Iar estimările de la începutul discuției pe Legea 141, date de ministrul Daniel David, erau că va desființa 900 de posturi de directori.

Un aspect foarte interesant este poziția contradictorie, pe același subiect, exprimată la doar cinci luni distanță, de către ministrul Daniel David. Acesta a susținut în februarie 2025, întru-un comunicat pe site-ul edu.ro, că bugetul Educației, care tocmai ce fusese aprobat atunci, acoperă integral salariile profesorilor și bursele elevilor și studenților pentru anul în curs. Însă, după cinci luni, același ministru avertizează public într-un comunicat că aceste cheltuieli de bază nu mai pot fi susținute.

In același context, mai trebuie precizat că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice, conform sursei citate.