Familia şi mentorii lui Cosmin Buteică i-au insuflat dintotdeauna curiozitatea de a merge dincolo de realitatea superficială a lucrurilor, curajul de a-şi depăşi limitele şi dorinţa de a creşte intelectual. Astfel, încă din anii de liceu, urmaţi la Colegiul Naţional ‘Tudor Vianu’, a decis să studieze în străinătate, după finalizarea studiilor de licenţă în ţară, potrivit Agerpres.

‘După absolvirea Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică – specializarea Informatică Economică, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, am fost acceptat la un dublu masterat în Olanda. Am ales Rotterdam School of Management, Erasmus University, instituţie de învăţământ prezentă constant în Top 10 în Europa datorită rezultatelor remarcabile în cercetare şi studii de management. Totodată, mediul divers, multicultural, tolerant şi dinamic pe care l-am descoperit participând la o şcoală de vară în Utrecht mi s-a părut foarte prielnic şi stimulant. În cei doi ani petrecuţi în Olanda am urmat un masterat în General Management şi unul în Business Administration, cu specializarea Global Business and Stakeholder Management. Am avut şi oportunitatea de a studia un semestru în cadrul celui mai prestigios program de MBA din America Latină, la Pontificia Universidad Catolica de Chile din Santiago’, afirmă Cosmin Buteică.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Reguli noi pentru gradația de merit 2024. Vezi calendarul și ...

România, campioană mondială la robotică. Elevii din Focșani ...

Bazate pe două dintre pasiunile sale din timpul liceului, studiile au îmbinat în mod fericit economia cu mediul, două domenii aparent fără legătură directă între ele, dar în realitate puternic interconectate.

‘Am fost fascinat de dinamica economică, de cum fiecare decizie pe care o înfăptuim, de la individ, la familie, la firme sau guverne, poate influenţa calitatea vieţii şi a lumii înconjurătoare. Studiul economiei mi-a oferit un cadru sistematic pentru gândire, analiză şi cercetare, dobândind astfel o modalitate mai bună de înţelegere a problemelor cu care ne confruntăm ca indivizi, comunitate, societate şi umanitate. În perioada studiilor în străinătate, pe lângă pregătirea în domeniul administrării afacerilor, am fost atras de zona de mediu şi tematica dezvoltării urbane şi regionale durabile şi sustenabile, de modul în care oamenii interacţionează cu mediul înconjurător, inclusiv modul în care deciziile sunt luate cu privire la gestionarea mediului, la nivel local, naţional şi global. Am întreprins vizite de studiu în Danemarca, Emiratele Arabe Unite şi China. În scurtele misiuni de cercetare din aceste ţări am participat la întâlniri cu reprezentanţi atât din mediul privat, cât şi din cel public, contribuind la colectarea de date şi identificarea tendinţelor, bunelor practici şi oportunităţilor de investiţii pe probleme de sustenabilitate – gestionarea eficientă a resurselor de apă, a deşeurilor sau eficienţa transporturilor. Parte din aceste iniţiative la care am luat parte au fost derulate de către un ONG studenţesc, GreenEUR şi finanţate de către universitatea din Rotterdam şi de către companii din mediul bancar olandez. Devenind pasionat de problemele de mediu am continuat aprofundarea teoretică prin dizertaţia de master, având ca subiect de cercetare conceptul de biomimetică – o tânără ştiinţă care adaptează designuri ale naturii pentru a rezolva probleme moderne şi utilizarea sa ca instrument de inovare pentru aplicaţii în zona business. Momentan, sunt unul dintre consultanţii angajaţi de Banca Mondială pentru proiectele legate de schimbările climatice şi de o creştere economică sustenabilă, pasiunile mele pentru mediu şi economie fiind astfel perfect contopite şi valorificate’, menţionează Cosmin Buteică.

Ce l-a determinat să aleagă Olanda pentru studii? A fost vorba de un cumul de motivaţii, toate legate de o dorinţă puternică de dezvoltare intelectuală, emoţională şi profesională.

‘O multitudine de motive m-au determinat să aleg să studiez în străinătate, pe lângă cele evidente precum aprofundarea mai multor limbi străine de circulaţie internaţională. M-a motivat dorinţa de a aprofunda multe din cunoştinţele teoretice anterior fundamentate prin sistemul românesc de învăţământ cu o nouă perspectivă – cea a unui sistem de învăţământ occidental, modern, unde teoria merge braţ la braţ cu practica şi unde studentul este mereu încurajat sa creeze noi concepte, soluţii practice, idei experimentale. Multe dintre materiile universitare, pe lângă examenele scrise, cuprind şi o componentă practică, prin care studenţii pot aplica modelele teoretice învăţate pe studii de caz sau situaţii reale din contextul economic actual. Spre exemplu, prin intermediul unui parteneriat al universităţii din Olanda cu compania Air France – KLM am lucrat îndeaproape cu profesionişti şi manageri de top din industria aviatică pentru a concepe şi propune, pe parcursul a patru luni, o nouă strategie de poziţionare a brandului companiei în patru ţări din Africa, incluzând o cercetare de piaţă, analiza competiţiei, strategia de comunicare şi segmentarea serviciilor pe diverse profiluri de clienţi. Un astfel de exerciţiu aduce un câştig pentru toate părţile implicate: studentul capătă experienţă practică şi expunere în mediul profesional; companiile beneficiază de idei proaspete, creative şi identifică tineri valoroşi pe care i-ar putea angaja ulterior, iar profesorii pot evalua mai obiectiv aptitudinile studenţilor, notând atât cunoştinţele teoretice, cât şi cele practice’, crede tânărul.

În opinia sa, sistemul occidental de învăţământ pune mai mult accent pe relaţia profesor-student. Studenţii sunt încurajaţi încă de la primele ore să pună întrebări şi să contribuie activ, logic şi argumentat la discuţiile tematice, iar opinia fiecărui student contează.

Examenele scrise sunt însoţite de prezentări de proiecte, teme şi lucrări scrise, precum şi de contribuţia activă la discuţiile din timpul orelor. În general, notele primite reflectă activitatea studentului de-a lungul semestrului sau anului şi nu numai performanţa sa la examenul final, mai spune el. De asemenea, un alt avantaj este acela că există adesea oportunităţi pentru tineri de a realiza proiecte de consultanţă pentru companiile ce au parteneriate cu universităţile, ca parte integrată din materiile studiate. Totodată, voluntariatul în organizaţii studenţeşti sau implicarea în proiecte sociale şi comunitare sunt încurajate şi susţinute de profesori.

La polul opus, în România există o discrepanţă majoră şi o lipsă de sincronizare între sistemul universitar şi oportunităţile din mediul public şi privat, este de părere Cosmin Buteică.

‘Exact ca în economie, ţările occidentale reuşesc mai bine ca noi să anticipeze cererea – nevoile instituţiilor publice şi companiilor private şi astfel să îşi ajusteze oferta şi să pregătească studenţii pentru a răspunde acestor nevoi profesionale, pentru a garanta un succes bivalent. Asta nu înseamnă că sistemul occidental este mai valabil decât cel românesc sau viceversa; dimpotrivă, eu consider că o combinaţie între cele două este ideală şi sunt conştient de beneficiile amândurora pentru educaţia mea’, a subliniat acesta.

Decizia sa de a studia în străinătate a avut însă la bază şi alte considerente, ce nu au legătură cu sistemele de învăţământ de la noi sau din alte ţări.

‘Curiozitatea de a cunoaşte noi culturi, de a călători mi-au oferit mai mult dinamism în decizie. Cred cu tărie că numai prin călătorii reuşim să descoperim şi să asimilăm diferenţele culturale, care nu se rezumă doar la limbă, gastronomie şi tradiţii. Adevăratele diferenţe se află dincolo de vizibilul imediat şi influenţează ritmul vieţii cotidiene, iar eu îmi doream să trăiesc ceea ce aflasem din cărţi sau documentare. Mai mult, mi-am dorit să îmi cunosc şi ulterior să îmi depăşesc limitele, iar situaţiile inedite în care te regăseşti când trăieşti şi studiezi în străinătate îţi dau şansa să înveţi să te adaptezi, să acţionezi mai eficient, mai cumpătat şi să îţi descoperi noi aptitudini. Aşadar, alegerea de a studia în străinătate a fost determinată de un cumul de motivaţii, toate legate de o dorinţă puternică de dezvoltare intelectuală, emoţională şi profesională’, menţionează tânărul specialist în mediu şi economie.

Lăsând la o parte studiile, Cosmin consideră ca fiind foarte importantă şi o altfel de şcoală, non-formală, dar care poate contribui activ la schimbarea pozitivă a societăţii, oferind totodată tinerilor o experienţă ce le poate folosi în carieră.

‘Voluntariatul este o atitudine, un mod de a percepe şi de a reacţiona la realitatea ce ne înconjoară, o alegere personală de a contribui activ la schimbarea pozitivă a societăţii. Voluntariatul nu este un ‘passe-temps’ pentru tineri. La modul ideal, fiecare individ – conştient de rolul său ca parte a unui tot unitar s-ar implica în acţiuni sociale de-a lungul vieţii. Personal, oferind voluntar timp, resurse şi energie proiectelor sociale, comunitare şi iniţiativelor studenţeşti, am primit înapoi înzecit de-a lungul timpului. Peste tot am întâlnit oameni cu valori frumoase, însufleţiţi de o pasiune comună, de o cauza nobilă şi de dorinţa de a influenţa pozitiv dinamica lumii în care trăim. Printre ONG-urile în care am fost şi sunt implicat se numără Asociaţia Studenţilor Economişti din România (ASER), Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români (CAESAR), Foundation for Opportunity, Responsibility and Chance for Education (FORCE) sau Rotaract Triumph. În 2008 am co-fondat proiectul FORCE, ce urmăreşte investiţia în dezvoltarea personală şi profesională a tinerilor liceeni, români din ţară şi de peste hotare, cu performanţe academice şi extra-curriculare şi înclinaţie spre implicare civică, însă cu acces limitat din punct de vedere financiar sau geografic la oportunităţi de educaţie formală şi non-formală. Proiectul s-a bucurat de recunoaştere internaţională şi naţională, prin dobândirea mai multor premii. Pe de altă parte, odată ajuns la studii în străinătate, m-am alăturat echipei LSRS, pentru a putea contribui activ la susţinerea studenţilor români din străinătate şi pentru a putea dezvolta, alături de oameni valoroşi, proiecte pliate pe nevoile studenţilor români de pretutindeni. Am fost activ implicat în LSRS, coordonând filiala din Benelux, iar apoi secretar general adjunct al organizaţiei, contribuind alături de colegi la dezvoltarea multor proiecte regionale, naţionale şi internaţionale de-a lungul anilor. Fac parte şi din grupul CAESAR, un laborator de idei ce reuneşte specialişti români din ţară şi din străinătate. CAESAR are ca scop coagularea comunităţii experţilor români într-un proiect comun şi de lungă durată care vizează dezvoltarea sustenabilă a României. Este un cadru de afirmare pentru tinerii cercetători, un spaţiu de recunoaştere pentru specialiştii români din ţară şi de peste hotare şi o platformă de cunoaştere în domeniile prioritare pentru viitorul României. Personal, privesc voluntariatul ca pe o şcoală non-formală şi ca pe o datorie morală, intrinsecă, necondiţionată, pe care o am pentru semeni, pentru comunitate, pentru mediul înconjurător. Voluntariatul în străinătate este recunoscut şi încurajat de toate mediile – de la companii, la mediul academic şi cel instituţional – şi este deja ancorat în dinamica societăţii. În România voluntariatul este încă la început, mai sunt încă multe de construit. Mă bucură în schimb să văd numărul din ce în ce mai mare de tineri care conştientizează importanţa voluntariatului pentru dezvoltarea personală şi pentru o dinamică mai sănătoasă a societăţii’, spune Cosmin.

Studiile din Olanda şi Chile nu l-au îndepărtat totuşi de ţara natală, pe care o consideră ca având un farmec aparte tocmai prin contrastele sale, dar şi prin frumuseţea ei. Revenirea în România a venit astfel firesc, ca o întoarcere la matcă a unui râu învolburat de cunoaştere.

‘După finalizarea studiilor în străinătate am lucrat în industria bancară. Am fost selectat în programul internaţional al ING, în urma căruia am lucrat în Amsterdam la sediul central al ING, în divizia de Leadership, Talent & Organizational Development. Ulterior am revenit în ţară lucrând ca şi business analyst la ING România. În prezent lucrez ca şi consultant la Banca Mondială, în echipa ce se ocupă de programul privind schimbările climatice şi o creştere economică sustenabilă, cu emisii reduse de carbon. După anii petrecuţi în străinătate, m-am bucurat să reuşesc să identific oportunitatea profesională care să îmi valorifice experienţa internaţională şi care să îmi permită în acelaşi timp revenirea în ţară, alături de familie, prieteni şi de proiectele comunitare şi sociale locale, în care mă implic având siguranţa că ele pot genera schimbări pozitive în societatea românească. (…) Iubesc România pentru pitorescul său. Trăim într-o ţară în care contrastele se îmbină fără să se contopească sau să se anuleze reciproc, asta conferindu-i un farmec aparte. Tocmai de aceea România nu este o ţară uşor de înţeles. România te surprinde în fiecare moment şi astfel nu te lasă să te plictiseşti. Este o ţară în care avem încă multe de construit. Îmi doresc să învăţăm să creăm doar forme cu fond de acum încolo şi să renunţăm la soluţii temporare, lipsite de perspectivă strategică’, susţine Cosmin.

Acesta ar fi, în câteva sute de cuvinte şi zeci de fraze, un tânăr român ce poate contribui decisiv, alături de alţi asemeni lui, la o Românie de mâine mai bună şi mai performantă.

‘Oamenii sunt cărţi cu file de viaţă, frânturi imprevizibile, care, culese şi puse cap la cap, îţi conferă o sensibilitate în înţelegerea universului înconjurător. Mă fascinează talentele celor din jurul meu şi mă încarcă povestea fiecărui om nou întâlnit. Sunt un om fascinat de oameni’ – aşa se autodefineşte, simplu şi sugestiv, Cosmin Buteică.