Comercianţii români solicită scoaterea de pe ambalajele produselor alimentare a datei expirării. Care este explicaţia şi cum ar urma să fie protejaţi consumatorii

Introducerea unor termene distincte pentru comercializarea şi consumul produselor alimentare ar putea contribui semnificativ la reducerea risipei alimentare, în condiţiile în care actualul sistem de etichetare, bazat exclusiv pe data expirării, limitează vânzarea cu discount şi donarea alimentelor încă sigure pentru consum, susţin specialiştii din domeniu.

„Un element foarte important este data expirării, unde avem o discuţie mai lungă. Cred că nu este suficientă data expirării, aşa cum o ştim astăzi. Noi avem pe un produs ori data expirării ori data producţiei şi un termen de nu ştiu câte luni de valabilitate. Cred că mai e nevoie de un termen care să reprezinte data până la care produsul respectiv este bun de consum. Data producţiei nu contează dacă o punem sau nu. Unii o pun, alţii nu o pun deoarece o dată de producţie la o conservă de peşte de acum doi ani îl face pe client să fie reticent, cu toate că ea este optimă pentru consum. Cred că data expirării ar trebui să fie data limită până la care produsul respectiv poate fi vândut în magazine”, a menţionat Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR), la dezbaterea „România la raft”, organizată de CLCC Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.

În opinia sa, pe etichete ar trebui să fie menţionate: data până la care poate fi vândut produsul în magazine şi data până la care acesta poate fi consumat. În cazul unei promoţii unde retailerul decide, conform legislaţiei, să facă o reducere de 50% la conserve care expiră în acea săptămână sau în zilele următoare, clientul este „foarte reticent” să le cumpere, susţine vicepreşedintele ANCMMR.

Citeşte şi: Senatoarea POT Valentina Aldea vrea în continuare ordin de protecție contra celei care a agresat-o. Reacția Oanei Ungureanu: ”Îi promisese soțul o acadea. (…) Ranga nu există, nici nu știu cum arată”

Alte articole

Mihaela Bilic dezvăluie cele cinci greșeli care ne îngrașă. Alimentele care sunt „cea mai mare capcană”

Un medic expert în longevitate trage un semnal de alarmă! Iată care sunt trei alimente care „îți fură ani din viață”

„Va spune: Eu nu pot să iau cinci conserve deoarece nu le mănânc pe toate azi, iar mâine sunt deja expirate şi, atunci, nu le mai cumpără. Nu pot fi donate unui azil de bătrâni, nu pot fi donate nicăieri pentru că a doua zi sunt expirate. În momentul în care legea spune că până la data X ai voie să le vinzi, după care sunt interzise la comercializare, însă ele sunt bune la consum încă trei luni de zile, atunci pot fi donate, iar clienţii îşi pot cumpăra mai multe produse aflate la promoţie şi le pot consuma pe parcursul celor trei luni. O astfel de măsură ar reduce din risipa alimentară”, a adăugat Feliciu Paraschiv.

El a subliniat că în Europa există mari probleme în ceea ce priveşte risipa alimentară, fenomen care s-a accentuat şi în România.

„Dacă noi aveam o risipă alimentară de cinci ori mai mică în primii zece ani după Revoluţie, acum ne apropiem de risipa alimentară din Europa. Nu suntem chiar acolo, ei sunt la vreo 187 kg pe an, noi suntem la vreo 160 kg, dar ne apropiem. Înainte diferenţa era foarte mare între noi şi ei”, a mai spus Feliciu Paraschiv.

La rândul său, Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), a subliniat că în Belgia există trei date menţionate pe etichetele produselor alimentare.

„În Belgia sunt trei date. De exemplu, dăm 12 zile de la început pe baza testelor de laborator în care produsul are proprietăţile ok, este propriu consumului, jumătate (din perioadă, n.r.) se comercializează şi mai este jumătate din jumătate să dai cu preţ redus, iar în ultima parte să poţi să dai în consum colectiv, însă toate acestea sunt deductibile fiscal”, a adăugat Ştefan Pădure.

Citeşte şi: Ce program au supermarketurile Lidl și Kaufland de sărbători. În ce zile este program scurt