Comisia de anchetă privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și șefa CCR și-a încheiat activitatea. Ce sancțiuni cer senatorii

Comisia pentru constituționalitate a Senatului a finalizat ancheta privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, din 14 august 2026, însă nu a reușit să afle ce au discutat cei doi. După nouă convocări la care persoanele implicate nu s-au prezentat, senatorii cer verificarea conduitei acestora și declanșarea unor eventuale proceduri disciplinare.

Raportul final al comisiei a fost aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 146 din 9 noiembrie 2026 și publicat în Monitorul Oficial. Documentul prezintă demersurile făcute de parlamentari în aproape trei luni de investigații, explicațiile transmise în scris de șefa Curții Constituționale și concluziile la care au ajuns senatorii.

Primele demersuri parlamentare au fost inițiate la 17 august 2026, la trei zile după întrevederea dintre Ilie Bolojan, care ocupa atunci funcția de premier interimar, și Elena-Simina Tănăsescu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

Alte articole

Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, despre anularea alegerilor prezidențiale din 2024: „Hotărârea a atras atenția lumii întregi cu privire la riscurile tehnologiilor digitale și inteligenței artificiale”

CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

Întâlnirea avusese loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, iar comisia a primit sarcina de a verifica împrejurările în care s-a desfășurat discuția.

Senatorii au urmărit să stabilească motivul întrevederii, natura și scopul acesteia, temele abordate, dar și explicația pentru alegerea biroului președintelui Senatului.

Ancheta a fost justificată și prin faptul că, la acel moment, CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu miză instituțională și politică, inclusiv pentru PNL, formațiunea din care face parte Ilie Bolojan.

În raport sunt amintite și solicitările Consiliului Superior al Magistraturii de clarificare a întâlnirii. CSM invocase inclusiv episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, și-a dat demisia în urma controverselor provocate de o întrevedere cu un judecător al Curții Constituționale.

Comisia a considerat că trebuie înlăturată orice suspiciune privind o posibilă imixtiune politică în activitatea CCR.

Unul dintre primele obiective ale parlamentarilor a fost obținerea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din Palatul Parlamentului. Înregistrările au fost vizionate în cadrul ședinței din 8 septembrie, însă senatorii au observat că acestea fuseseră deja difuzate în presă cu o seară înainte.

În consecință, comisia a solicitat Secretariatului General al Camerei Deputaților să verifice cum au ajuns imaginile în spațiul public și cine le-a pus la dispoziția presei.

Secretarul general al Camerei Deputaților, Ioana Bran-Voinea, a transmis răspunsul la 18 septembrie. Potrivit acestuia, verificările tehnice și operaționale nu au identificat accesări, copieri sau extrageri neautorizate ale înregistrărilor și nici indicii că fișierele predate comisiei ar fi fost distribuite public.

Astfel, instituția nu a putut stabili sursa imaginilor apărute în presă înaintea audierilor, dar nici nu a găsit dovezi că înregistrările transmise senatorilor ar fi fost copiate sau accesate neautorizat.

Pe parcursul anchetei, Ilie Bolojan și Elena-Simina Tănăsescu au fost invitați în mod repetat să ofere explicații în fața senatorilor. Convocările au avut loc în perioada 8 septembrie – 3 noiembrie 2026, însă niciunul dintre cei doi nu s-a prezentat la audieri.

La prima ședință, din 8 septembrie, președinta CCR anunțase că nu putea participa în perioada 7 – 11 septembrie. În locul acesteia, comisia l-a audiat pe Gabriel Borțoiu, reprezentant al Serviciului de Protecție și Pază, iar tot atunci au fost analizate înregistrările video.

La următoarea ședință, din 15 septembrie, senatorii îi convocaseră pe Ilie Bolojan, Simina Tănăsescu și Mircea Abrudean. Niciunul dintre cei trei nu a venit, în timp ce un consilier din cadrul Cancelariei președintelui Senatului s-a prezentat și a fost audiat.

Pe 22 septembrie, comisia i-a chemat din nou pe cei doi, alături de Mircea Abrudean. Bolojan și Tănăsescu au lipsit, iar președintele Senatului s-a prezentat la ora stabilită.

Convocările au continuat pe 29 septembrie și 6 octombrie, când senatorii au încercat să obțină explicații și de la secretarul general al CCR, Alexandru-Mihai Borcan. Niciuna dintre persoanele vizate nu s-a prezentat la audierile din 6 octombrie.

În aceeași zi, comisia a solicitat prelungirea cu 30 de zile a termenului pentru depunerea raportului, cerere aprobată de plenul Senatului prin Hotărârea nr. 118/2026.

Nici ședințele din 13 și 20 octombrie nu au adus explicațiile solicitate. La convocările din 27 octombrie, Ilie Bolojan nu s-a prezentat, însă Elena-Simina Tănăsescu a transmis în scris un punct de vedere. Ultima încercare de audiere a avut loc pe 3 noiembrie, când nici Bolojan, nici șefa CCR și nici secretarul general al Curții nu au venit în fața comisiei.

În răspunsul înregistrat la comisie pe 27 octombrie, președinta CCR a susținut că întâlnirea din 14 august a avut ca subiect identificarea unor spații suplimentare pentru desfășurarea activității Curții Constituționale.

Simina Tănăsescu a invocat creșterea volumului de dosare aflate pe rolul instituției. Potrivit datelor prezentate de aceasta, la 31 ianuarie 2023 CCR avea 9.498 de dosare, iar la 31 ianuarie 2025 numărul ajunsese la 11.119. La momentul redactării răspunsului, Curtea înregistra 15.180 de dosare.

Șefa CCR a explicat că extinderea activității instituției a fost însoțită și de crearea unor noi posturi de magistrați-asistenți, în urma adoptării Legii nr. 361/2023. În mai și octombrie 2025 au fost scoase la concurs 20 de posturi, iar majoritatea persoanelor angajate și-au început activitatea la 1 august 2025.

Din cauza lipsei spațiilor de lucru, noii angajați ar fi fost nevoiți, inițial, să își desfășoare activitatea în sala de ședințe publice a CCR.

Elena-Simina Tănăsescu a mai arătat că identificarea unor spații suplimentare fusese discutată încă de la începutul mandatului său, prin contacte cu reprezentanții Camerei Deputaților, Senatului și Consiliul Legislativ.

În vara lui 2025, plenul administrativ al CCR ar fi decis inițierea demersurilor pentru găsirea unor noi locații, iar în vara și toamna aceluiași an șefa Curții ar fi efectuat două vizite în Corpul B3 al Palatului Parlamentului, împreună cu alți colegi, pentru a analiza posibilitatea amenajării unor spații de lucru.

Aceasta a amintit despre aparițiile publice din 17 octombrie 2025, 3 decembrie 2025, 9 martie 2026 și 18 august 2026, în care ar fi vorbit despre problema spațiilor instituției.

Un alt argument invocat a fost adoptarea, în aceeași zi cu întâlnirea, a Hotărârii de Guvern nr. 628 din 14 august 2026, referitoare la reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru proiectul de reamenajare și dotare a Corpului B3 din Palatul Parlamentului.

După publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, pe 18 august, Tănăsescu a susținut că a dispus începerea corespondenței administrative pentru punerea la dispoziția CCR a unor spații din clădire.

Președinta Curții a invocat și atribuțiile administrative și manageriale pe care le are potrivit Legii nr. 47/1992, pe lângă cele jurisdicționale și de reprezentare.

Explicațiile trimise de Elena-Simina Tănăsescu nu au lămurit toate aspectele urmărite de comisie. Senatorii au solicitat documentele ședinței plenului administrativ al CCR în care ar fi fost discutată problema spațiilor, inclusiv convocatorul, ordinea de zi, procesul-verbal și hotărârea adoptată.

De asemenea, au cerut copii ale corespondenței purtate cu Guvernul, Senatul și Camera Deputaților, precum și documentul prin care președinta CCR ar fi fost împuternicită să discute cu reprezentanții acestor instituții.

O parte dintre întrebări a vizat și rolul secretarului general al Curții, Alexandru-Mihai Borcan, care are calitatea de ordonator principal de credite. Comisia a vrut să afle de ce acesta nu a participat la întâlnirea din 14 august și dacă a fost implicat în demersurile pentru identificarea unor spații suplimentare.

Investigația a inclus și verificări privind mai multe dosare aflate pe rolul CCR, în care erau implicate Guvernul, premierul Ilie Bolojan sau PNL. Senatorii au solicitat informații despre dosarul referitor la obiecția de neconstituționalitate a legii din domeniul integrității, dar și despre conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte, sesizat de premier.

Au fost cerute date despre judecătorii-raportori, magistrații-asistenți, eventualele modificări în desemnarea acestora și termenele de judecată. Totodată, comisia a solicitat explicații privind Ordinul nr. 116/2026 al președintei CCR și eventualele modificări ale acestuia, pentru a verifica programarea serviciului de permanență în perioada 20 iulie – 13 septembrie 2026.

Senatorii au întrebat și de ce deciziile CCR referitoare la excepțiile de neconstituționalitate privind consiliile de administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune nu fuseseră trimise la Monitorul Oficial.

Ce măsuri propune raportul final

În documentul final, Comisia pentru constituționalitate concluzionează că nu a reușit să clarifice împrejurările în care a avut loc întâlnirea, natura și scopul acesteia, motivul pentru care a fost ales biroul președintelui Senatului și temele discutate.

Senatorii pun lipsa răspunsurilor pe seama neprezentării la audieri a persoanelor implicate și propun mai multe demersuri pentru verificarea conduitei acestora.

În cazul Elenei-Simina Tănăsescu, comisia cere sesizarea plenului Curții Constituționale, pentru analizarea conduitei sale în raport cu obligațiile prevăzute de articolul 64 din Legea nr. 47/1992. Dacă examinarea faptelor și probelor va indica existența unei abateri disciplinare, raportul propune declanșarea procedurii prevăzute de articolele 74 și 75 din Regulamentul de organizare și funcționare a CCR.

O solicitare similară îl vizează pe secretarul general Alexandru-Mihai Borcan, a cărui conduită ar urma să fie verificată în raport cu obligațiile funcției și principiul cooperării loiale între instituțiile statului.

Pentru Ilie Bolojan, comisia propune sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, în vederea cercetării disciplinare a acestuia în calitate de senator. Raportul invocă refuzul de a răspunde solicitărilor comisiei și neprezentarea la audieri.

Citește și : CCR a decis! Ce se va întâmpla cu construcțiile ridicate fără autorizație

Senatorii fac trimitere la articolul 9 alineatul (4) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, care permite unei comisii de anchetă să propună sesizarea conducătorului autorității sau instituției în care lucrează persoana citată ori a organelor de urmărire penală, în condițiile legii.

În final, comisia solicită grupurilor parlamentare să ia în calcul modificarea legislației, astfel încât să fie reglementată răspunderea persoanelor care refuză să se prezinte la audieri sau să transmită documentele și informațiile cerute de comisiile parlamentare.