Comisia Europeană constată deficienţe în ce priveşte statul de drept în România şi publică o serie de recomandări

Astfel, faţă de Raportul din 2023 privind statul de drept, Comisia Europeană constată că România nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte introducerea unor norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.

De asemenea, nu a făcut niciun progres în ceea ce priveşte întărirea normelor şi mecanismelor de consolidare a guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.

„Se preconizează că funcţionarea şi eficacitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului vor fi îmbunătăţite odată cu actualizarea sistemelor sale tehnologice. În timp ce informaţiile privind structura acţionariatului societăţilor care deţin licenţe audiovizuale sunt acum publice, pare încă dificil pentru publicul larg să ştie cine deţine în cele din urmă societăţile media din afara sectorului audiovizual. Este încă necesar să se consolideze guvernanţa independentă şi independenţa editorială a serviciilor publice de media, iar lipsa finanţării face dificilă îndeplinirea mandatului de serviciu public de către televiziunea publică. În pofida unui cadru juridic solid şi a aplicării de sancţiuni, se pare că unele partide politice şi-au sporit finanţarea mass-media private pentru publicitate politică. Cadrul juridic privind accesul la informaţii nu s-a îmbunătăţit încă. Ameninţările şi cazurile de hărţuire împotriva jurnaliştilor rămân o problemă, iar presiunea comercială asupra independenţei editoriale afectează activitatea jurnaliştilor”, scrie în raportul Comisiei Europene.

Comisia reproşează României că nu a făcut niciun progres suplimentar nici în ceea ce priveşte asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.

Alte articole

Procesatorii cer relaxarea limitelor UE privind apa pe care o conține puiul din supermarket. Decizia luată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a aprobat revizuirea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României. Noul PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro

„Sunt încă necesare eforturi pentru a asigura consultări publice eficiente, deoarece persistă deficienţe. Se fac eforturi considerabile pentru a creşte calitatea şi transparenţa procesului decizional; guvernul recurge încă frecvent la ordonanţe de urgenţă, dar numărul acestora este în scădere”, a constatat Comisia Europeană în raportul său.

Adoptarea legislaţiei pentru îmbunătăţirea transparenţei finanţării partidelor politice rămâne în aşteptare.

Citeşte şi: Marcel Boloș, anunț de ultimă oră! ANAF și-a depășit planul de colectare în prima jumătate a anului 2024

În schimb, arată raportul, au fost luate măsuri suplimentare în ceea ce priveşte sistemul de investigare şi urmărire penală a infracţiunilor de corupţie în sistemul judiciar.

O propunere de actualizare a cadrului de integritate a fost înaintată Ministerului Justiţiei, dar aceasta nu acoperă scăpările.

Achiziţiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupţie şi, întrucât este un sector cu prioritate ridicată, se iau măsuri pentru a identifica domeniile şi procedurile cele mai predispuse la corupţie în domeniul achiziţiilor publice, arată raportul.

În ceea ce priveşte corupţia, percepţia experţilor şi a directorilor de întreprinderi este că nivelul de corupţie din sectorul public rămâne ridicat, arată raportul. Documentul menţionează că în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2023 realizat de Transparency International, România obţine un punctaj de 46/100 şi ocupă locul 25 în Uniunea Europeană şi locul 63 la nivel global. Această percepţie a fost relativ stabilă în ultimii cinci ani, menţionează raportul. Totuşi, punerea în aplicare a Strategiei anticorupţie 2021-2025 (SNA) rămâne pe drumul cel bun, constată raportul.

Au fost luate măsuri pozitive pentru a obţine acreditarea a două instituţii naţionale pentru drepturile omului. Proiectele legislative şi o nouă strategie viitoare ar putea contribui la îmbunătăţirea situaţiei organizaţiilor societăţii civile, „care continuă să se confrunte cu probleme juridice şi financiare”, mai spune Comisia Europeană.

Comisia Europeană constată şi progresele făcute de România

În general, în ceea ce priveşte recomandările din Raportul 2023 privind statul de drept, România a făcut următoarele:

– unele progrese suplimentare în finalizarea procesului iniţiat pentru a lua în considerare recomandările din avizul Comisiei de la Veneţia privind legile justiţiei.

– unele progrese suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiţie.

– Unele progrese în ceea ce priveşte luarea de măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a răspunde preocupărilor rămase cu privire la investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.

– unele progrese privind obţinerea acreditării unei instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de Principiile de la Paris ale ONU.

Recomandările Comisiei Europene pentru România

Pe această bază şi luând în considerare alte evoluţii care au avut loc în perioada de referinţă şi în plus faţă de reamintirea angajamentelor relevante asumate în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă, se recomandă României:

– Să finalizeze procesul iniţiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia cu privire la legile justiţiei, inclusiv prin consultări şi evaluări, în vederea îmbunătăţirii în continuare a legilor justiţiei cu o nouă ocazie.

– Să continue eforturile pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul de justiţie, inclusiv pentru parchete, ţinând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiţie.

– Să ia măsuri, în special la nivel operaţional, pentru a asigura investigarea şi urmărirea eficientă a infracţiunilor penale în cadrul sistemului judiciar, inclusiv în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie, ţinând seama de standardele europene.

– Introducerea de norme privind lobby-ul pentru membrii Parlamentului.

– Intensificarea eforturilor de consolidare a normelor şi mecanismelor de consolidare a guvernanţei independente şi a independenţei editoriale a serviciilor publice de media, ţinând seama de standardele europene privind serviciile publice de media.

– Intensificarea eforturilor pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislaţiei.

– Continuarea procesului de acreditare a două instituţii naţionale pentru drepturile omului, ţinând seama de principiile ONU de la Paris.

La 15 septembrie 2023, în conformitate cu decizia din 2006 de instituire a Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV), Comisia a închis oficial MCV, întrucât România a îndeplinit în mod satisfăcător toate obiectivele de referinţă şi toate recomandările stabilite în cadrul mecanismului. Monitorizarea continuă în cadrul raportului privind statul de drept, la fel ca pentru toate statele membre ale UE.

Citeşte şi: PSD creează condiții pentru noi investiții străine în România: sute de milioane de euro, anunțate în doar câteva săptămâni