Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul MCV privind justiţia din România. Raportul priveşte evoluţiile din justiţie în 2016, dar prezintă şi un bilanţ al celor zece ani de când România e membru UE.

Documentul arată o serie de progrese înregistrate în ultimul an de România, însă vine şi cu recomandări pentru încheierea procesului MCV.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

La capitolul privind lupta anticorupţie la nivel înalt din România, raportul MCV arată că „repetitivitatea unor infracțiuni similare sugerează, totodată, că măsurile de prevenire a corupției nu au fost eficace„, deşi numărul cazurilor anchetate de DNA este mare, iar condamnările definitive se pronunţă şi ele în număr „încă mare”, în timp ce tendinţa de confiscare a bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiuni de corupţie este una „puternică”.

„Rapoartele MCV ale Comisiei pe anii 2014, 2015 și 2016 au putut evidenția o tendință și un bilanț pozitive care indică progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al reformelor puse în aplicare în cadrul MCV. Această tendință pozitivă a fost confirmată în 2016 printr-un bilanț neîntrerupt al instituțiilor din sistemul judiciar într-o perioadă care a cunoscut schimbări la nivelul conducerii și un impuls puternic din partea Guvernului pentru a consolida acțiunile preventive în materie de corupție. Perspectiva a 10 de ani de evoluții în cadrul MCV arată că, în pofida unor perioade în care reforma a pierdut din viteză și a fost pusă sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință cuprinse în MCV„, se arată în concluziile raportului.

„În 2016, sondajele au continuat să sugereze o percepție publică puternică a independenței judiciare și a încrederii în sistemul judiciar. Însă, așa cum au arătat și rapoartele MCV anterioare, au existat și reacții la această tendință: atacuri venite din partea politicienilor și a mass-mediei și îndreptate împotriva magistraților și a instituțiilor judiciare. În 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcției Naționale Anticorupție. Progresele în materie de reforme structurale în anumite domenii legate de eficiență, resurse și volum de muncă au prezentat schimbări semnificative într-un ritm mai lent, deși calitatea informațiilor pe care Ministerul Justiției a fost capabil să le furnizeze Comisiei în ultimii ani a demonstrat evoluția informațiilor privind funcționarea sistemului judiciar aflate acum la dispoziția ministerului și a CSM. În ultimii trei ani, Ministerul Justiției, CSM și sistemul judiciar au demonstrat voința și capacitatea de a lucra împreună și de găsi soluții pentru progresul reformei. Resursele mai mari alocate sistemului judiciar, în special de către ultimele două guverne, au contribuit la acest lucru. Cu toate acestea, abordarea unor aspecte precum echilibrarea volumului de muncă din diferitele instanțe și din cadrul aceleiași instanțe, cum ar fi modalitatea de a găsi soluții în ceea ce priveşte discrepanțele dintre volumul de muncă al instanțelor mari și al instanțelor mici și repartizarea sarcinilor între judecători și grefieri, au cunoscut progrese lente. Legislația menită să soluționeze aceste probleme nu a progresat în 2016, iar simpla acțiune managerială nu a putut oferi o soluție. Progresul major constă în aceea că, în prezent, sunt disponibile toate instrumentele pentru monitorizarea funcționării instanțelor și a situației resurselor umane și în faptul că există o Strategie cuprinzătoare de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020„, se menţionează în raport.

Raportul MCV arată că dacă pe latură civilă reformele majore sunt „aproape finalizate”, în privinţa Codului penal şi a Codului de procedură penală „procesul inevitabil de perfecționare prin decizii ale Curții Constituționale a fost complicat și mai mult de o abordare legislativă imprevizibilă în Parlament„. Totodată, raportul face referire şi la proiectele de ordonanţe priind graţierea şi modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. „O serie de modificări importante aduse Codului penal și Codului de procedură penală de către Guvern în scopul de a alinia dispozițiile acestora cu deciziile Curții Constituționale nu fuseseră încă adoptate la sfârșitul legislaturii în decembrie 2016, în timp ce în Parlament se acorda atenție unor modificări care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal anticorupție, chiar dacă ele nu au fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de ordonanțe de urgență, una privind grațierea și una de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală„, scrie în raportul publicat de Comisia Europeană.

Totodată, raportul MCV pe 2016 arată identificarea unor „semne de schimbare de paradigmă culturală în ceea ce privește consecvența în cadrul sistemului judiciar”, dar şi că „o evoluție importantă în 2016 în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești legate de confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni a fost acordul privind înființarea noii Agenții Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate”.

VEZI AICI raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare

„În cei 10 ani care au trecut de când România este membră a UE şi a întreprins reformele din cadrul MCV, aceasta a făcut progrese majore. Tendinţa pozitivă a României şi a românilor de a lupta împotriva corupţiei şi de a apăra independenţa sistemului judiciar care a fost constatată în ultimii trei ani, a continuat şi în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri rămase care trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV şi, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Celeritatea acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde măsurile rămase într-un mod ireversibil, care să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea şi garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârşit reformele necesare şi pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor”, a spus Timmermans.

Conform Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Comisia a publicat miercuri, 25 ianuarie, cel mai recent raport pe care l-a elaborat în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) privind România, iar la 10 ani de la instituirea MCV, a făcut un bilanţ al măsurilor întreprinse de România în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, al realizărilor, al provocărilor nedepăşite încă şi al acţiunilor care sunt în continuare necesare pentru încheierea monitorizării în cadrul MCV.

„Rapoartele privind MCV elaborate de Comisie în 2014, 2015 şi 2016 au evidenţiat o tendinţă pozitivă şi un bilanţ care indicau progrese importante şi sporirea caracterului ireversibil al reformei. Această tendinţă este confirmată în raportul din 2017, înregistrându-se în continuare un bilanţ solid al instituţiilor judiciare şi un impuls puternic imprimat de guvernele succesive pentru a consolida măsurile de prevenire a corupţiei. O analiză retrospectivă a celor 10 ani de la instituirea MCV arată că, în pofida unor perioade în care reformele şi-au încetinit ritmul şi au fost puse sub semnul întrebării, România a înregistrat progrese majore în direcţia îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV. De asemenea, Comisia consideră că nu ar trebui să se stabilească o legătură între MCV şi alte domenii ale dreptului UE„, notează Reprezentanţa CE.

Cu toate acestea, o serie de aspecte esenţiale identificate în rapoartele anterioare nu au fost încă soluţionate, astfel încât Comisia nu poate concluziona în prezentul raport că obiectivele de referinţă sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

Prin urmare, raportul identifică o serie de recomandări esenţiale menite să conducă la încheierea procesului MCV. Majoritatea acestor recomandări se axează pe responsabilitatea şi răspunderea autorităţilor româneşti şi pe garanţiile interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor.

„Încheierea monitorizării în cadrul MCV în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker, depinde de celeritatea cu care România poate îndeplini, într-un mod ireversibil, recomandările Comisiei şi de evitarea măsurilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate până în prezent. Comisia va colabora îndeaproape cu autorităţile române, va acorda sprijin în cazul în care este necesar şi va evalua progresele realizate către sfârşitul anului 2017″, se arată în comunicatul Reprezentanţei CE.

CITEŞTE ŞI: Transparency International: Populismul riscă să încurajeze corupţia în lume. România, pe locul 57 în clasament