Colegiul comisarilor Uniunii Europene nu a luat nicio decizie cu privire la infringement, a dat asigurări la rândul său purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene (CE) Alexander Winterstein, care a confirmat totuşi într-o conferinţă de presă organizată miercuri la Bruxelles că s-a discutat despre procedurile de infringement aflate în curs.
Executivul european nu a explicat dacă o propunere a vicepreşedintelui CE Frans Timmersmans de a trece la următoarea etapă a infringementului împotriva Poloniei a fost sau nu respinsă. "Nu am anunţat niciodată dinainte decizii care ar putea sau nu să fie luate", a menţionat Winterstein, citat de agenţia PAP, citată de Agerpres.
Aflat la Salzburg pentru summitul informal al liderilor Uniunii Europene (UE), premierul polonez Mateusz Morawiecki a salutat, miercuri, faptul că executivul UE nu a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii în legătură cu amendamentele privind Curtea Supremă, adăugând că a avut o conversaţie "bună" cu preşedinta instanţei supreme a Poloniei, Malgorzata Gersdorf, a consemnat Reuters.
"Mă bucură faptul că CE nu a înaintat acţiunea", a spus Morawiecki la sosirea sa la summitul de la Salzburg. "Am vorbit ieri cu preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker. Azi dimineaţă am vorbit cu prof. Gersdorf. A fost o conversaţie bună. Nu au fost detalii senzaţionale, acorduri, dar a fost o discuţie bună. La fel şi cu preşedintele Juncker. Arătăm că suntem deschişi discuţiilor", a menţionat premierul polonez.
Citeşte şi Franţa şi Germania, cu ochii pe sistemul de Justiţie
La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde. După cum justifica la acea vreme Comisia Europeană, schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit art.19 al Tratatului privind UE în legătură cu art.47 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, informează Agerpres.
Aplicarea noilor prevederi privind Curtea Supremă implică pensionarea a 27 din cei 72 de judecători ai acesteia, inclusiv a preşedintei sale, Malgorzata Gersdorf. Însă ea refuză să părăsească postul, invocând Constituţia, care stabileşte durata mandatului său la şase ani, adică până în 2020, fapt care a declanşat o bătălie judiciară între susţinătorii reformei şi cei care consideră această reformă ca fiind neconstituţională.
Polonia este vizată şi de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
facebook
twitter
