Comisia Europeană suspendă parţial plăţile către România în cadrul PNRR, din cauza pensiilor speciale

Comisia Europeană a anunțat activarea procedurii de suspendare a plății pentru o parte din fondurile solicitate de România prin cea de-a treia cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Măsura vine în contextul în care șase dintre cele 74 de jaloane și ținte incluse în cerere nu au fost îndeplinite, printre care și jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Comisia Europeană a anunțat, marți, într-un comunicat remis StartupCafe.ro, că activează procedura de „suspendare a plăților” și rămâne ca România să îndeplinească jaloanele restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes din cererea de plată 3 din cadrul PNRR. Practic, România ia bani pe seama scăderii pragului cifrei de afaceri pentru încadrarea firmelor la impozitul pe venitul microîntreprinderii, dar, în același timp, i se suspendă anumite plăți ca urmare a neîndeplinirii reformei pensiilor speciale.

Sinecuriștii din Consiliile de Administrație ale companiilor de stat pleacă acasă, prin reforma cerută de PNRR. Statul nu îi uită și le acordă salarii compensatorii

Comisia a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de a treia cerere de plată a României în ceea ce privește reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde EUR (fără prefinanțare) în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU.

Alte articole

Ilie Bolojan explică ce se întâmplă cu bugetul pe 2026, dacă CCR amână decizia privind pensiile magistraților

Top 10 pensii speciale. Cine este românul care primeşte lunar 70.000 de lei pe card

Potrivit Comisiei, jalonul 215 — „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” — nu este îndeplinit. Acesta se adaugă altor cinci jaloane nefinalizate, legate de investiții în infrastructura feroviară, dezvoltarea rețelelor de metrou în București și Cluj-Napoca, reforme în managementul bazat pe performanță în transporturi și guvernanța corporativă a companiilor de stat din energie.

În baza Regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, Comisia activează procedura de suspendare a plății, ceea ce înseamnă că România va primi doar o parte din cele 2 miliarde de euro aferente celei de-a treia cereri. Restul sumei va fi blocat temporar până la remedierea deficiențelor.

Evaluare preliminară pozitivă a tuturor jaloanelor, cu excepția a șase jaloane

A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.

A crescut numărul românilor care primesc pensii speciale. Care este suma medie pe care o încasează

Printre măsurile din prezenta cerere de plată se numără:

• Reforma pieței energiei electrice: În prezent, este în vigoare un nou cadru legislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.

• Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.

• Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.

Activarea procedurii de suspendare

Marți, Comisia Europeană a constatat, de asemenea, că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante.

La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.

Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde EUR, din care 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Puteți găsi mai multe informații despre planul de redresare și reziliență al României pe această pagină, care conține o hartă interactivă a proiectelor finanțate prin MRR, precum și pe Tabloul de bord privind redresarea și reziliența. Mai multe informații cu privire la procesul de depunere a cererilor de plată în cadrul MRR pot fi găsite în prezentul document cu întrebări și răspunsuri.