Potrivit proiectului de lege semnat de 45 de parlamentari de la toate partidele reprezentate în legislativ, în „situația în care statul român a fost condamnat de către o instanță internațională și obligat să plătească despăgubiri printr-o decizie definitivă, acțiunea în regres împotriva celui care cu rea-credință sau din gravă neglijență a provocat situația provocatoare de daune este obligatorie”, potrivit Agerpres.

„Dreptul persoanelor vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care partea a uzat de toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii ce se pretinde a constitui o eroare judiciară. După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor aliniatului 6 statul se va îndrepta, de îndată, cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care cu rea-credință sau gravă neglijență a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. Termenul de prescripție a dreptului la acțiune în toate cazurile prevăzute de acest articol este de 10 ani”, spune textul proiectului de lege care a fost respins de comisie.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu a fost achitat ...

Citeşte şi Comisia juridică a amânat o săptămână discuţia la 22 de proiecte de modificare a codurilor penale

Împotriva acestor prevederi s-au declarat reprezentanții Ministerului Justiției, ai CSM și ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„Magistrații sunt foarte conștienți de acest aspect, acela al răspunderii. Orice proiect de lege care vizează răspunderea magistratului este unul extrem de sensibil care trebuie să asigure prin reglementarea sa echilibrul ce trebuie să existe între răspunderea magistratului și independența pe care acesta trebuie să simtă că o are în judecarea oricărei cauze ori de câte ori soluția aceleia este fundamentată pe lege. Nu se pune problema că judecătorul ar aprecia că el nu trebuie să răspundă și să plătească, dar judecătorul nu poate să răspundă niciodată atunci când el și-a exercitat funcția judiciară cu bună-credință. Pentru a putea răspunde trebuie să se stabilească în cauza respectivă print-o hotărâre judecătorească definitivă că eroarea judiciară pe care a comis-o de datorează relei sale credințe, gravei neglijențe sau comiterii unei infracțiuni de acel judecător”, a spus președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu.