Fostul ministru de Externe va fi audiat maţi la ora 13.15 de senatorii din Comisia juridică, după ce Corlăţean a avut la dispoziţie o săptămână să-şi studieze dosarul, care a fost desigilat în prezenţa sa.

Membrii comisiei se vor pronunţa prin vot asupra cererii DNA. Raportul Comisiei juridice va ajunge însă în plen, for decizional, abia pe 21 iunie, după ce Curtea va judeca excepţia de neconstituţionalitate privind articolul din Codul penal care reglementează abuzul în serviciu.

Alte Articole

Diana Şoşoacă: „Acum se pregătesc interdicţiile de ...

Vaccinarea se extinde în centrele MApN. Ce categorii de români ...

Marcel Ciolacu: „Lumea nu mai are încredere în nimic ...

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, negat că ar exista ”neapărat” o legătură între calendarul stabilit de Senat pentru dosarul fostului ministru Titus Corlăţean şi data la care CCR se va pronunţa.

Curtea Constituţională a fost sesizată să se pronunţe pe tema abuzului în serviciu, însă în şedinţa din 24 mai a amânat o decizie pentru data de 15 iunie, pentru a obţine date legate de dosarele pe această temă, propunerile formulate de procurori şi deciziile instanţelor.

Scrisoarea Parchetului cu cererea de începere a urmăririi penale faţă de senatorul Tius Corlăţean pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale a ajuns la Senat în 16 mai, însă procedurile din Senat au fost întârziate de vacanţa pentru camapania electorală, deşi Biroul Permanent a fost convocat de două ori.

Dosarul a fost trimis de Biroul Permanent al Senatului la Comisia juridică în 7 iunie, la a treia convocare pe această temă. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA deoarece şedinţa BP nu a întrunit numărul necesar de membri prezenţi, motivul invocat fiind acela că mulţi aleşi sunt plecaţi în campanie electorală.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.

„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, precizează DNA într-un comunicat de presă.

Urmarea limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, „în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv”, explică procurorii.

DNA susţine că dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.

Procurorii anticorupţie susţin că ministrul de externe a vătămat şi interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea drepturilor cetăţenilor români. DNA susţine că Titus Corlăţean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane şi că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Către Senatul României au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a susţine cererea de începere a urmăririi penale.