Comisia parlamentară cere explicaţii cum au ajuns notele DNA în dosarul Mazăre-Strutinsky la SRI

Vicepreşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, deputatul ALDE Marian Cucşa, a declarat, vineri, că la începutul sesiunii parlamentare din toamnă va supune problema transmiterii de către DNA la SRI a unor documente privind interceptările din dosare analizei membrilor comisiei, urmând a se decide dacă se va chema la audieri conducerea SRI sau dacă se va opta pentru o solicitare în scris.

„La începutul sesiunii parlamentare, în prima şedinţă a Comisiei SRI, voi discuta cu colegii din comisie şi vom analiza exact situaţia şi în funcţie de necesitate, ori vom chema la audieri conducerea Serviciului Român de informaţii, ori vom trimite o solicitare scrisă pe acest subiect”, a precizat Cucşa pentru Mediafax.

Acesta anunţase anterior, într-un comunicat de presă, că va cere oficial informări de la Serviciul Român de Informaţii, cu privire la aspectele semnalate opiniei publice de către reprezentanţii mass-media.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Deşi legea interzice ca SRI să facă acte de urmărire penală, totuşi actele de urmărie penală ale DNA erau trimise SRI, evident, în cazul unor dosare importante care vizau anumiţi oameni politici. Consider că este un caz de o gravitate extremă care, dacă se dovedeşte a fi real, reprezintă un important semnal de alarmă pentru justiţia din România. În aceste condiţii, se confirmă faptul că justiţia reprezenta un câmp tactic pentru serviciile de informaţii, iar dosarele instrumentate de către DNA aveau un suport consistent din partea acestor structuri”, se arăta în comunicatul semnat de vicepreşedintele Comisiei de control al SRI.

Alte articole

Ciprian Ciucu a contestat măsura controlului judiciar impusă în dosarul în care este acuzat de luare de mită

Denise Rifai, suspectă în dosarul DNA care îl vizează pe Ciprian Ciucu! Vedeta de televiziune ar fi făcut denunțul și ar fi depus o amplă mărturie împotriva primarului Capitalei (surse)

Potrivit unor note ale Cabinetului procurorului-şef Direcţie, transmise în decembrie 2014, ianuarie şi respectiv februarie 2015 către Serviciul tehnic al DNA, sunt desemnaţi beneficiari secundari ai informaţiilor obţinute de acest serviciu reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii.

Mai exact, beneficiarii secundari ai informaţiilor erau două unităţi SRI din Bucureşti şi Constanţa.

Notele sunt cuprinse în dosarul în care fostul primar de la Constanţa, Radu Mazăre şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, au fost arestati şi ulterior trimişi în judecată. Mazăre era acuzat că ar fi primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte, iar Strutinsky pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită.

Toate notele sunt semnate de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Ulterior, pe 6 mai 2016, omul de afaceri Sorin Strutinsky a sesizat Inspecţia Judiciară pentru eventuale abateri disciplinare comise de procurorul care a instrumentat cazul. În sesizare, afaceristul acuză, printre altele, „folosirea în mod nelegal şi în afara cadrului procesual a sprijinului Serviciului Român de Informaţii”

”Procurorul de caz a abuzat de metoda de delegare a activităţii de supraveghere pe două direcţii: una către lucrătorii de Poliţie Judiciară şi cealaltă către două unităţi militare ale SRI, instituindu-le, tot prin ”hibridare”- de această dată a normelor de procedură penală- drept beneficiari secundari şi punându-mă astfel în situaţia ca întreaga mea viaţă privat să fie sub atenta supraveghere a acestui serviciu, fără mandat legal, doar cu voinţa expres manifestată a doamei procuror”, se arată în sesizarea către Inspecţia Judiciară, omul de afaceri constănţean nominalizând-o pe procurorul de caz, Ana Dana Manuela.

De altfel, Strutinsky o acuză pe aceasta de divulgarea de informaţii din dosar, de presiuni, audierea cu rea-credinţă a martorilor sau folosirea unui denunţ neînregistrat.

Răspunsul a fost însă scurt: Inspecţia Judiciară nu are calitatea de a pune în discuţie modul de administrare a probelor, drept urmare cele sesizate de afacerist nefiind subiectul unei verificări administrative.

Inspecţia Judiciară precizează, în ceea ce priveşte implicarea Serviciului Român de Informaţii, că sprijinul SRI s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile din Legea securităţii naţionale nr.51/1991, având în vedere şi hotărârea Consiliului Superior de Apărare a Ţării, care a integrat problema corupţiei în structura strategiei de securitate naţională.

Omul de afaceri a atacat în contencios-administrativ decizia Inspecţiei Judiciare, la Curtea de Apel Bucureşti, cerând desfiinţarea rezoluţiei şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

Magistraţii Curţii de Apel au respins, pe 31 mai 2017, ca neîntemeiată acţiunea formulată în contencios-administrativ de către Sorin Strutinsky, stabilind că Inspecţia Judiciară a respectat marja de apreciere, „rezoluţia de clasare contestată nefiind emisă cu exces de putere”.