Biserica de lemn din Budești-Josani are hramul Sfântului Nicolae încă din anul datării sale, 1643. Considerată o construcție „magnifică” pentru epoca sa și mult timp după aceea, biserica a fost inclusă pe lista patrimoniului mondial al UNESCO în decembrie 1999.

Biserica se află din anul 1948 în posesia Bisericii Ortodoxe Române, Parohia Ortodoxă Română Budești. Lăcașul a fost revendicat cu succes de Biserica Română Unită cu Roma după 1989. În data de 4 decembrie 2009 Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea formulată de Parohia Română Unită Budești în contradictoriu cu Parohia Ortodoxă Română Budești și a obligat pârâta să-i predea reclamantei, Parohia Română Unită Budești, biserica din lemn din Budești Josani în deplină proprietate și posesie. Decizia Curții de Apel Cluj a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 11 noiembrie 2010. Procedura de executare silită a imobilului a pornit în data de 7 iunie 2011, prin învestirea cu formulă executorie a deciziei de predare a imobilului, scrie voceatransilvaniei.ro.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Gata cu ”fentatul”amenzilor luate de români în afara țării. ...

Postul Paştelui 2024. Ghiveci călugăresc, după reţeta Sandei ...

Ridicată pe o colină deasupra satului, în mijlocul actualului cimitir din sat, este cea mai complexă biserică de lemn, alături de cea din Ieud cu o vechime atât de mare din Maramureş. Dimensiunile sunt generoase pentru o biserică de lemn a secolului XVII, având lungimea de 18 m, lăţimea de 8 m, şi înălţimea turlei de 26 m. Altarul este acoperit cu o semicalotă, naos cu boltă semiclindrică supraînălţată şi pronaos cu grinzi masive de lemn care susţin turnul clopotniţei. Acoperisul este din şindrilă cu streaşină dublă. Turnul clopotniţei are un foişor cu 3 arcade pe fiecare latură.

CITEŞTE ŞI Clopotniţa unei biserici vechi din Spania s-a prăbuşit sub privirile îngrozite ale trecătorilor VIDEO

Interiorul bisericii din Budeşti-Josani ascunde în interior o parte din zalele lui Pintea haiducul Maramureşului. Despre Grigore Pintea din Magoaja 1670-1703, capitan de oaste şi renumit haiduc apărător de libertate şi dreptate pentru cei sărmani s-au scris carţi, s-au făcut filme. De altfel, în ziua când am vizitat noi biserica, custodele aştepta cu emoţie vizita lui Florin Piersic care promisese că va trece să revadă o parte din zaua haiducului pe care l-a interpretat în filmul “Pintea Haiducul”.

Pictura interioară a bisericii este executată în culori deschise, scenele fiind separate prin dungi de culoare. Aceasta şi o parte din icoane sunt de la 1762 executate de Alexandru Ponehalschi, un mare pictor, după nume polonez, care a executat lucrări în bisericile de lemn din zona Maramureşului istoric pe la anii 1750.

Usa bisericii este autentica şi este o lucratură excepţională. Iconostasul este de asemenea o lucrare deosebit de frumoasă al doilea râd de uş îpărăteşti are ornament floral cu chipurile celor 4 evanghelişti şi datează tot din sec. XVII-lea. La loc de cinste se află expusă în faţa altarului o cruce descoperită în 1998 de un profesor, localnic din Budeşti, se spune în timpul Postului Paştelui. Lemnul în care a fost gasită crucea a fost adus din zona învecinată numită Măgura Brebului. Lemnul nu a putut fi tăiat nici macar cu drujba sau securea.