Serbia, unde mulți consideră Kosovo drept leagănul națiunii lor și al credinței creștin ortodoxe, refuză să recunoască independența fostei sale provincii sudice și i-a blocat aderarea la mai multe organizații inclusiv Interpol și UNESCO. Dar normalizarea relațiilor cu Pristina este o condiție cheie pentru Serbia de a se apropia de aderarea la UE, stabilită de guvern drept prioritate.
    
Într-un articol publicat luni în cotidianul Vecernje Novosti, Ivica Dacic sugerează că delimitarea între sârbi și albanezi, cel mai mare grup etnic din Kosovo, ar fi o cale de ieșire din ceea ce el a descris drept problema centenară a Serbiei. „Toată lumea are nevoie de o soluție durabilă a conflictului sârbo-albanez care poate fi atinsă doar printr-un acord (…) în care toată lumea va câștiga ceva și va pierde ceva”, a scris Dacic, care este și prim viceprim-ministru, informează Agerpres.
    
Potrivit lui Dacic, Serbia ar trebui să caute să obțină autonomie pentru enclavele sârbe din Kosovo, un statut protejat pentru mănăstirile ortodoxe și compensații financiare pentru ceea ce Serbia pretinde a fi proprietăți ale sale inclusiv instalații industriale și energetice.
    
Nu a existat nicio reacție imediată din partea Pristinei. Majoritatea albanezilor din Kosovo se opun unei autonomii largi pentru municipalitățile dominate de sârbi, afirmând că aceasta ar permite Belgradului să exercite o mai mare influență, potrivit Agerpres.
    
Comentariile lui Dacic fac ecoul unui apel la un dialog la nivel național asupra Kosovo, sugerat de Vucic, care conduce echipa sârbă în discuțiile sub egida UE pentru a rezolva diferențele dintre cele două țări.
    
Kosovo și-a declarat unilateral independența față de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a intervenit cu lovituri aeriene pentru a scoate de acolo forțele sârbe și opri uciderea și expulzarea civililor etnici albanezi în timpul unui război de doi ani de contrainsurgență, amintește Reuters. În prezent, există aproximativ 120.000 de sârbi în Kosovo și cei mai mulți dintre ei, în principal în nord, se opun autorităților de la Pristina.