Concedieri 2026. Disponibilizări la o mare companie de stat, salarii se reduc cu 30%

Concedieri 2026. ANRE a finalizat, recent, planul de restructurare impus de Legea 145/2025 privind reorganizarea autorităților administrative, pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea în Parlament. Unii angajați vor fi disponibilizați, „însă, în același timp, conducerea instituției a păstrat persoane aduse prin detașare de la alte instituții sau care beneficiază de pensii speciale”, au spus doi salariați, care au discutat cu HotNews sub protecția anonimatului.

În timp ce Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a derulat procesul amplu de restructurare cerut prin Legea 145/2025, conducerea instituției a continuat, paradoxal, să facă angajări. Una dintre cele mai recente structuri apărute în organigramă este Compartimentul de Documente Clasificate, coordonat de generalul în rezervă al SPP Gabriel Crețu, care cumulează pensia specială cu salariul primit de la Autoritate, arată sursa citată.

Val de concedieri în 2026. În ce domenii se vor da cei mai mulți oameni afară: ”Vina e a Guvernului, nu a inteligenței artificiale”

Ca urmarea a restructurării, 14 angajați urmează să fie concediați. Totuși, potrivit afirmațiilor unor salariați ai instituției, conducerea a menținut în funcții persoane venite prin detașare sau beneficiari de pensii speciale, în timp ce alte posturi au fost eliminate.

Alte articole

Puneţi-vă centurile de siguranţă, piaţa muncii se prăbușește! Dispar joburi bine plătite, 2026 e anul concedierilor masive

Ilie Bolojan anunță o reducere de cheltuieli de personal, inclusiv reducerea numărului de angajați. ”Decizia a fost luată în coaliție”

La vârful ANRE se află președintele George Niculescu (PNL), care are o indemnizație netă de aproximativ 15.000 de euro în 2025, și vicepreședintele Gabriel Andronache (PSD), care câștigă circa 13.000 de euro. Ambele venituri ar trebui reduse cu 30% începând cu 1 ianuarie,  potrivit noii legi.

Concedieri 2026. Surse din instituție afirmă că generalul în rezervă Gabriel Crețu a ratat două concursuri organizate de ANRE, dar a fost numit ulterior consilier în cabinetul unui vicepreședinte, fără concurs. Abia la a treia tentativă, odată cu înființarea Compartimentului de Documente Clasificate la finalul lui 2024, Crețu a reușit să obțină un post prin concurs.

Numele lui Crețu a mai apărut în presă în 2019, când G4Media a relatat că fostul număr doi din SPP  a fost depistat de DIICOT la o reuniune unde se consuma Ayahuasca, o substanță ce conține drogul de mare risc DMT.

Compartimentul în fruntea căruia se află Crețu a fost extins în 2025 cu încă un post, ocupat prin detașare de Monica Bozga, venită de la ASF. Aceasta ar oferi sprijin juridic secretarului general al ANRE, Mircea Man, arată sursa citată

Printre apropiații președintelui ANRE se numără Adriana Maria Nemțoiu, detașată în 2024 de la ANPC, unde lucra ca simplu consilier. În ianuarie 2025, conducerea ANRE a creat funcția de secretar general adjunct, iar Nemțoiu a fost numită direct. Surse interne spun că postul ar fi fost introdus special pentru ea.

După reorganizare, Nemțoiu urmează să preia o nouă poziție, aceea de director al activităților suport, urmând să coordoneze zone precum legislația, contenciosul, achizițiile sau administrativul.

Parcursul său profesional include posturi de învățătoare( în Gorj, unde a lucrat mai mulți an) și de consilier juridic în companii și instituții publice.

Ioan Sorin Bușu, un alt apropiat al conducerii, a ajuns la Direcția Licențe și Autorizații prin detașare de la cabinetul deputatului PNL Marian Crușoveanu.

Surse din ANRE susțin că detașările au devenit o practică obișnuită, folosită pentru a menține în funcții persoane fără experiență în domeniul energiei, inclusiv în poziții de conducere, ocolindu-se, în acest fel, procedurile de concurs. Codul Muncii prevede însă că detașarea este o măsură temporară, limitată la un an și prelungibilă doar în situații excepționale.

Concedieri şi falimente pe bandă rulantă. Mediul de afaceri, pus la zid: „Multă lume începe să clacheze”

Cea mai dură reformă fiscală din ultimul deceniu loveşte şi mediul de afaceri. Pe lângă taxele şi impozitele mărite din 2026, inflaţia, consumul în scădere, provocările cu forţa de muncă şi eliminarea facilităţilor pentru unele sectoare-cheie creează probleme din ce în ce mai mari pentru antreprenori şi firme. Nu toată lumea va rezista anul acesta, avertizează specialiştii, care vorbesc deja de concedieri şi falimente.

2025 a avut un deznodământ trist pentru afacerile din România. În primele 11 luni ale anului 2025 au fost radiate la nivel naţional aproape 72.000 de firme, mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului 2024. În acelaşi timp, numărul firmelor dizolvate, adică la un pas de închidere, a crescut cu aproape 26%.

Cu cheltuieli mai mari şi cu lipsa predictibilităţii pe termen mediu şi lung, 2026 nu va arăta mai bine. „Este o realitate, este cam dură. Nu vor rezista decât firmele care vor reuşi să se capitalizeze suficient ca să poată să treacă peste valuri, peste aceste atacuri la activitatea normală a firmelor. Avem deja informaţii că a crescut numărul de intrări în insolvenţă a firmelor din sector. Şi asta este foarte grav”, a explicat directorul Federaţiei Patronatelor în Construcţii, Adriana Iftime.

„Eşti covârşit de aceste taxe şi foarte multă lume începe să clacheze şi deja încep anumite industrii să se clatine puternic de tot – simt asta mai ales în zona Horeca şi în zona de construcţii”, a explicat specialistul în fiscalitate Robert Croitoru.

Concedieri la început de 2026 în România. Angajații vor începe să primească preavizele în ianuarie

O simulare de calcul arată că un antreprenor care are venituri lunare totale de 150.000 de euro plăteşte 21% TVA, 16% impozit pe profit, 16% impozit pe dividende, contribuţie la sănătate. La final rămâne cu aproape 85.000 de euro, cu 6% mai puţin decât anul trecut. Peste jumătate din câştiguri merg, aşadar, către stat. Câştiguri care vor scădea şi ele în 2026, spun specialiştii.

„Consumul scade. Este pentru prima oară când scade în multe luni, cel mai probabil este pentru prima dată când scade după 2022. E un semnal negativ şi trendul este negativ”, a explicat economistul-şef al Confederaţiei Patronale Concordia, Iulian Lolea.

„Este posibil ca această presiune suplimentară, în unele cazuri, cu taxele, să ducă la o optimizare necesară a costului cu forţa de muncă”, a spus specialistul în consultanţă fiscală Răzvan Ungureanu.

Impozite mai mari din 2026 pentru antreprenori şi acţionari
Antreprenorii şi acţionarii care încasează dividende plătesc impozit mai mare în 2026, de 16% în loc de 10%. De asemenea, pragul de venit pentru microîntreprinderi ca să poată beneficia de impozit redus a scăzut la 100.000 de euro pe an.

„Companiile sub 50 de milioane de euro cifră de afaceri şi care au relaţii cu părţi afiliate din cadrul grupului, de natura achiziţiei de servicii, drepturi de proprietate intelectuală. S-a introdus o nouă limitare: acestea vor fi deductibile doar în limita a 1% din total cheltuieli”, a spus specialistul în consultanţă fiscală Răzvan Ungureanu.

„Iar aici mulţi investitori străini reconsideră şi regândesc investiţiile pe care le pot face sau pe care le au în România”, a mai spus Iulian Lolea.

În plus, multe societăţi îşi mută sediile chiar în afara Europei, unde taxele sunt mai mici. Antreprenorii reacţionează şi public, pe Facebook. Un om de afaceri din Timişoara a anunţat că a concediat deja 10 angajaţi din firma sa de transport ca să se poată menţine pe linia de plutire. Şi că e doar începutul.