Concedieri colective prin ordonanţa-trenuleţ. BNS cere Guvernului să oprească valul masiv de disponibilizări

Blocul Naţional Sindical (BNS) atrage atenţia, miercuri, asupra pericolului concedierilor colective după Ordonanţa trenuleţ şi cere Guvernului să intervină urgent pentru a proteja angajaţii.

”Blocul Naţional Sindical atrage atenţia asupra unui efect devastator al OUG nr. 156/2024, cunoscută şi sub numele de Ordonanţa trenuleţ: concedierile colective. Art. VI alin. (2) din această ordonanţă, coroborat cu Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, permite ordonatorilor principali de credite să reducă numărul de posturi şi să concedieze angajaţi fără garanţii suficiente pentru protecţia acestora”, au transmis, miercuri, reprezentanţii BNS.

Potrivit acestora, ”măsura destabilizează piaţa muncii, afectează profund securitatea locurilor de muncă şi încalcă drepturile fundamentale ale salariaţilor”.

Alte articole

Prețurile urmează să crească cu 25% și se anunță concedieri. Cristian Erbașu imploră guvernul să ia măsuri: „Unele firme românești vor fi nevoite să recurgă la disponibilizări!”

Concedieri masive şi în 2026. Reforma Bolojan pune pe liber 3.000 de angajaţi într-un singur oraş. Topul judeţelor şi domeniilor afectate de disponibilizări

”Cerem Guvernul României să intervină urgent pentru a proteja angajaţii şi pentru a preveni un val masiv de disponibilizări! Reamintim că BNS a transmis o petiţie oficială către Avocatul Poporului, solicitând sesizarea Curţii Constituţionale a României în legătură cu neconstituţionalitatea Ordonanţei de Urgenţă nr. 156/2024”, au mai transmis sindicaliştii.

În plus, specialiştii BNS au realizat o analiză detaliată pe tema impactului pe care îl generează adoptarea Ordonanţei trenuleţ (OUG nr. 156/2024).

Potrivit acestora, principalele efecte juridice şi practice ale OUG nr.156/2024 sunt:

• Încălcarea principiilor dialogului social şi a drepturilor colective ale salariaţilor din societăţile cu capital de stat;
• Încălcarea libertăţii contractuale şi a autonomiei de negociere colectivă;
• Încălcarea dreptului fundamental la condiţii echitabile în muncă;
• Încălcarea dreptului la muncă;
• Retroactivitate mascată;
• Izbucnirea conflictelor de muncă;
• Imixtiunea statului în raporturile de muncă dintre angajator şi angajat;
• Încălcarea drepturilor câştigate;
• Val masiv de concedieri colective;
• Încălcarea dreptului la protecţie împotriva concedierilor abuzive;
• Neasigurarea unui nivel de trai decent pentru cetăţeni;
• Încălcarea dreptului european;
• Scăderea salariilor şi determinarea unui nou fenomen migraţionist din sectorul construcţiilor;
• Afectarea gravă a stabilităţii financiare a societăţilor strategice sau de interes naţional.