În ultima săptămână au avut loc două evenimente considerate, teoretic, esențiale pentru încheierea războiului din Ucraina. Primul – întâlnirea Trump – Putin din Alaska, iar al doilea a fost reprezentat de discuțile purtate de președintele american, la Casa Albă, cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu liderii europeni.
Practic însă, pacea ar putea, în continuare, un scop greu de îndeplinit, iar asta în contextul pretențiilor pe care le-ar avea Kremlinul pentru oprirea războiului.
Surse ruse familiarizate cu subiectul au conturat ”oferta” făcută de Putin pentru încheierea războiului. Aceasta include trei condiții fundamentale care stârnesc îngrijorare, pentru că, odată îndeplinite, l-ar ajuta ulterior să continue un posibil plan expasionist.
Concret, Putin ar fi făcut compromisuri în privinţa cererilor teritoriale din iunie 2024, care impuneau Kievului să cedeze integral cele patru provincii pe care Moscova le revendică ca parte a Rusiei – Doneţk şi Luhansk în estul Ucrainei, care alcătuiesc Donbasul, plus Herson şi Zaporijia în sud. Ucraina a respins categoric aceste pretenții teritoriale, care ar fi echivalente cu capitularea.
Acum, Vladimir Putin ar vrea ca Ucraina să părăsească zonele din Donbas pe care încă le controlează, ceea ce ar însemna cedarea provinciei. În schimb, rușii ar opri avansarea pe liniile de front actuale din Zaporojia şi Herson, au mai spus sursele respective, citate de Reuters, potrivit mediafax.
În prezent, Rusia ar controla, conform estimărilor, circa 88 la sută din Donbas şi 73 la sută din Zaporojia şi Herson.
Moscova ar mai fi dispusă totodată să cedeze micile porțiuni din regiunile Harkiv, Sumî şi Dnipropetrovsk, pe care le controlează, iar asta tot ca parte a unui posibil acord de pace, spun aceleași surse.
Pe de altă parte, Vladimir Putin ține cu dinții de solicitarea ca Ucraina să renunţe la visul intrării în NATO. Președintele rus mai vrea să obţină un angajament juridic obligatoriu că NATO nu se va extinde mai departe spre est şi, de asemenea, să încheie un acord care să-i garanteze că niciun soldat occidental nu va fi dislocat pe teritoriul Ucrainei, ca parte a unei forţe de menţinere a păcii, susțin sursele citate.
Ministerul de Externe al Ucrainei, Casa Albă și NATO nu au comentat deocamdată aceste pretenții ale Kremlinului.
Preşedintele Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri ideea retragerii din teritoriile ucrainene recunoscute internaţional ca parte a unui acord şi a subliniat că regiunea industrială Donbas serveşte drept fortăreaţă ce împiedică înaintare mai profundă a Rusiei în Ucraina.
”Dacă vorbim despre o simplă retragere din est, nu putem face asta. Este o chestiune de supravieţuire a ţării noastre, care implică cele mai puternice linii defensive”, a spus Zelenski.
Cât privește aderarea Ucrainei la NATO, Zelenski consideră că aceasta este cea mai fiabilă garanţie de securitate și nu este de competența Rusiei să decidă cu privire la subiect.
În același context, țările europene fac presiuni asupra administrației Trump pentru ca avioane de vânătoare americane să fie desfășurate în România, ca parte a unor noi garanții de securitate oferite Ucrainei, potrivit unor informații publicate de The Times. Măsura este discutată la nivel înalt în cadrul NATO și ar avea rolul de a descuraja Federația Rusă de la lansarea unei noi invazii, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă fără perspective clare de încetare.