Conducerea Senatului discută calendarul solicitării DNA privind urmărirea penală a lui Titus Corlăţean

”Problema nu este stabilirea calendarului, este întrunirea cvorumului la şedinţa de Birou Permanent. Dacă săptămâna trecută unii dintre membrii Biroului au putut invoca convocarea – hai să spunem – de pe o zi pe alta, acum (luni la ora 11, n.r.) pentru că a fost o săptămână de interval nu cred că mai au niciun motiv să absenteze”, a afirmat preşedintele Senatului duminică.

Întrebat cum va vota în plen, Tăriceanu a afirmat că aşteaptă punctul de vedere al Comisiei juridice, după ce va analiza dosarul, dar a reiterat că nu susţine punctul de vedere al procurorilor.

”Va trebui să vedem exact cum sunt formulate acuzaţiile de abuz în serviciu, dar repet, cred că în situaţia dată premisele sunt greşite. Dacă cineva a profitat de pe urma întregului scandal generat de aglomeraţia la secţiile de votare, atunci ar trebui să fie Klaus Iohannis cel care a beneficiat de pe urma aşa zisului abuz în serviciu făcut de Titus Corlăţean. Cu toate că – hai să fim serioşi – nimeni nu putea să anticipeze care va fi numărul de votanţi având în vedere că acesta a crescut probabil exponenţial în raport cu alegeri precedente. În al doilea rând aş aminti un lucru care văd că nu a mai fost menţionat, că Titus Corlăţean şi-a asumat din punct de vedere politic această situaţie şi a demisionat. Aici nu este vorba de abuz în serviciu în sensul în care este el incriminat în Codul Penal – sunt decizii politice pentru care oamenii politici în general plătesc, fie sunt sancţionaţi de electoral, fie îşi asumă ei singuri greşelile cum a fost cazul lui Titus Corlăţean care a adoptat o atitudine foarte corectă şi foarte onorantă pentru el”, a susţinut Tăriceanu, conform Mediafax.

Întrebat dacă susţine dezincriminarea abuzului în serviciu, chestiune care va fi discutată de Curtea Constituţională săptămâna viitoare, preşedintele Senatului a răspuns: ”Eu nu sunt penalist şi cred că ar fi foarte bine să lăsăm Curtea fără niciun fel de presiune să judece corect şi să dea o interpretare care să prevină pe viitor abuzurile şi excesele care s-au petrecut în ultima vreme prin invocarea acestui articol”.

Alte articole

Robert Negoiţă scapă de controlul judiciar şi se poate întoarce la Primărie

EXCLUSIV Victor Ciutacu, despre capitularea în tandem a şefilor de parchete şi ascensiunea „amazoanelor” Antonia „Pink” Diaconu şi Cristina Chiriac

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, în Dosarul Diaspora pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.

Senatul a amânat discutarea solicitării DNA deoarece şedinţa de marţi a Biroului Permanent nu a întrunit numărul necesar de membri prezenţi, motivul invocat fiind acela că mulţi aleşi sunt plecaţi în campanie electorală.

„În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate”, a precizat DNA într-un comunicat de presă.

Corlăţean a demisionat între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale din 2014, arătând că nu îşi poate asuma înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate. „Nu pot să accept şi nu accept să încalc legea şi legalitatea, nu pot accepta ca instituţia MAE să fie forţată, obligată să încalce legea şi legalitatea pe considerente de interese politice, electorale, ale domnilor Băsescu şi Iohannis şi nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din turul doi pe considerente de nelegalitate a înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate”, a fost motivul invocat de Corlăţean.