Confiscarea întregii mase lemnoase şi a maşinii, pentru o diferenţă de 1% faţă de volumul din documente este abuzivă

‘Mijloacele de transport cu care s-a realizat transportul materialelor lemnoase care nu au proveniență legală conform normelor referitoare la proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al instalațiilor de prelucrat lemn rotund se confiscă. Există deja cazuri concrete când între volumul înscris în documentele de însoțire și cel ‘constatat’ de organele de control prin remăsurare au rezultat diferențe de sub 1%, iar decizia a fost confiscarea întregii mase lemnoase, dar și a mașinii. Chiar și o conservă de pește are o anumită toleranță afișată pe etichetă. Oare nu ar trebui acceptată o toleranță rezonabilă atunci când se transportă masă lemnoasă brută, care se încarcă cu macaraua? (…) Lemnul se măsoară în pădure, în condiții de teren grele cu instrumente care (nicăieri în lume) nu pot oferi același rezultat la două măsurări succesive (motivele sunt lesne de înțeles)’, precizează sursa citată, potrivit Agerpres.

Potrivit organizației de mediu, România se află încă în procedură de infringement pe Regulamentul European privind comerțul cu lemn (EUTR) și, în acest context, organizația de mediu face o serie de propuneri care ar putea conduce la ieșirea din această situație.

Una dintre idei se referă la coordonarea efectivă a întregului sistem de control având o abordare bazată pe riscuri și prioritizarea controalelor pe criterii transparente și ușor de monitorizat. De asemenea, orientarea activităților de îndrumare și control în direcția creșterii performanței sistemelor de prevenire și combatere a recoltării ilegale în sfera primei plasări pe piață a lemnului, iar conform principiilor europene, combaterea recoltării ilegale a lemnului, trebuie să fie susținută de un sistem de sancțiuni eficiente, proporționale și disuasive.

‘Adoptarea unor sancțiuni proporționale și disuasive în cazul operatorilor care plasează lemn sau produse din lemn provenite din import, precum și pentru celuloză și hârtie. Sancțiunile pentru importuri sunt disproporționate, comparativ cu sancțiunile prevăzute la nivel național pentru lemnul domestic, dar și comparativ cu celelalte state membre (…) Dezvoltarea sistemelor de trasabilitate trebuie să țină cont în egală măsură și de condiția (imperios necesară) reducerii impactului negativ asupra competitivității sectorului forestier (pentru a da dimensiunea sustenabilității managementului pădurilor) prin: calcularea automată a actelor de punere în valoare (APV), simplificarea activităților operative, permiterea generării de rapoarte tematice, permiterea planificării și monitorizării operațiunilor silvice, permiterea utilizării platformei informaționale ca bază de date multifuncțională (de ex. pentru datele proprii ale fiecărui operator); creșterea capacității instituționale a Autorităților Competente teritoriale în vederea exercitării atribuțiilor de îndrumare și control’, notează WWF-România.

Alte articole

I-a rămas Rolls Royce-ul mic! Gigi Becali și-a cumpărat un nou bolid de lux în valoare de 500.000 de euro: „Cât trăiesc eu, altă mașină nu mai vreau”

Dorian Popa și-a cumpărat mașină de 400.000 de euro. Cum arată noul bolid de lux

Organizația de mediu consideră abuzivă măsura prin care accesul persoanelor în fondul forestier național cu autovehicule nedestinate transportului masei lemnoase, fără acordul scris al proprietarului sau administratorului, să se sancționeze cu amenzi de la 2.000 la 5.000 de lei, deoarece ‘această prevedere va genera abuzuri privind accesul comunităților locale sau a specialiștilor independenți în fondul forestier proprietate publică’.

La fel de abuzivă este considerată și măsura care prevede că aplicarea indescifrabilă, ilizibilă sau necorespunzătoare a dispozitivelor speciale de marcat se sancționează cu amendă între 4.000 și 8.000 de lei.

‘Așadar, deprecierea lemnului sau acoperirea cu rășină a cioplajului executat pentru marcarea arborilor transformă personalul silvic de bună credință într-un penal desăvârșit’, atenționează WWF-România.

Ca urmare a îngrijorării crescânde cu privire la evoluția sectorului forestier din România, WWF solicită Guvernului României adoptarea măsurilor adecvate și imediate pentru combaterea tăierilor ilegale. În acest sens, organizațiile de mediu Environmental Investigation Agency, WWF-România și Greenpeace România au transmis, recent, o scrisoare prim-ministrului, Dacian Cioloș.

‘WWF solicită autorităților competente prezentarea publică a raportului de analiză a performanței/eficienței sistemelor de trasabilitate existente. Pentru a contura tabloul real al situației din silvicultură și pentru a surprinde relevanța și oportunitatea modificărilor care se impun, WWF solicită de asemenea prezentarea situației de fapt referitoare la dimensiunea tăierilor ilegale documentate începând de la intrarea în vigoare a ‘Radarului Pădurii’ (octombrie 2014) și în mod particular pentru anul 2016 — de la modificarea legii privind securitatea națională a României (moment în care gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor natural ale fondului forestier a fost încadrată oficial ca amenințare la adresa siguranței naționale a României)’, se menționează în document.

Săptămâna trecută, organizațiile din sectorul forestier au anunțat, într-o conferință de presă, că vor bloca activitatea silvică, începând din 20 octombrie, dată la care va intra în vigoare Ordonanța de Urgență care modifică Legea contravențiilor silvice, noile prevederi fiind excesive și cu formulări lipsite de claritate.

‘Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului a fost modificată Legea contravențiilor silvice, cu prevederi excesive. În momentul în care va intra în vigoare această Ordonanță, adică pe 20 octombrie, transportul masei lemnoase și sectorul silvic va fi efectiv blocat. Avem o criză a lemnului de foc pentru populație, cu prețuri exorbitante care ajung și la 500 de lei pe metrul cub. Această Ordonanță va agrava criza din sector, pentru că va bloca foarte multe activități. Aprobarea prin Ordonanță de Urgență a modificării Legii contravențiilor silvice, într-o formă excesivă, cu multe formulări lipsite de claritate și predictibilitate în aplicare, a stârnit o stare de revoltă generală în sector. Iată cum, în toamna acestui an, se elaborează în viteză Ordonanța nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Aparent un lucru bun, însă la o privire atentă și profesionistă, un total război declarat propriei economii’, a explicat vicepreședintele Nostra Silva — Federația Proprietarilor de Păduri din România, Cătălin Tobescu.

Un studiu recent publicat de PwC arată că industria de profil are o pondere de 3,5% la formarea PIB și contribuie cu 1,7 miliarde euro la bugetul de stat, atunci când sunt luate în calcul efectele directe și indirecte asupra economiei și asigură 128.000 de locuri de muncă în mod direct, iar alte 186.000 indirect, în sectoare conexe.

Pe de altă parte, conform Inventarului Forestier Național (IFN), realizat în perioada 2008 — 2012, România deține circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. De asemenea, au fost înregistrați circa 830.000 de proprietari de pădure și aproximativ patru milioane de proprietari de terenuri agricole, raportul fiind 1:5. Raportat la datele actuale ale Inventarului Forestier Național, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creșterea anuală a pădurii, comparativ cu media UE-27, de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) și Slovenia (44%) înregistrează recoltări în proporție mai mică din creștere.

Cea mai importantă ramură economică în România, pornind de la resursa de lemn disponibilă, este industria mobilei, cu o producție totală de peste 2,2 miliarde euro și exporturi de 1,88 miliarde euro, în 2014, adică de aproape 2,5 ori mai mare decât în 2004, se notează în raportul IFN. România este un mare importator de materie primă (buștean) pentru industria lemnului, cu importuri de peste două milioane de metri cubi lemn rotund și exporturi de 200.000 de metri cubi. Aportul valutar net, prin balanța import/export, al produselor din lemn este de 3 miliarde euro, anual.

Datele publicate în Raportul furnizat de Institutul Național de Statistică (INS) relevă faptul că 3,5 milioane de locuințe se încălzesc în România cu biomasă, consumul total fiind de 19,5 milioane tone. Din acest total de biomasă, biomasa forestieră reprezintă o pondere covârșitoare.