Consilierul lui Isărescu, de partea lui Bolojan în privința măsurilor contra scumpirii carburanților. ”Posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun” / ”Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opțiune este singura rațională”

Criza scumpirii carburanților, provocată de războiul din Orientul Mijlociu, a mărit tensiunile în coaliția aflată la guvernare. Motivul divergențelor? Măsurile pe care ar trebui să le ia autoritățile în acest context.

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, este de părere, în contextul scumpirii carburanților, că România trebuie să țină ”cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar” și să nu reducă impozitul pe combustibil. Punctul său de vedere coincide cu cel al guvernului, conform căruia nu se dorește, cel puțin deocamdată, să se ”umble” la taxe și accize.

Într-o amplă analiză publicată pe blogul BNR, Rădulescu aduce mai multe argumente, printre care și acela că benzina este mai ieftină în România este ”mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE”. Economistul admite că ”peste jumătate din prețul la pompă este impozit”, subliniind însă că ”așa este peste tot în Europa”.

Citește și Masa de Paște va fi un privilegiu pentru mulți români. Prețul mielului sare de 60 lei/kg, iar cozonacul și pasca se transformă în deserturi de lux

Alte articole

Veste bună de la BNR, românii pun mai mulţi lei „la ciorap”

Prim-viceguvernatorul BNR, despre Orientul Mijlociu, OPEC și noul șoc petrolier: ce este soluția Volcker

Iată, mai jos, considerațiile făcute de consilierul lui Isărescu pe marginea acestui subiect.

”O chestiune spinoasă: prețul carburantului

Din prea lungă lista a domeniilor care ar fi ‘îndreptățite’ la cheltuieli mai mari ale statului sau la venituri mai mici am să mă refer aici la un singur articol, foarte important, nu este vreo îndoială, dar al cărui tratament de favoare ar face cu mult mai mult rău decât bine: carburantul auto. Războiul din Iran a aruncat în aer piața hidrocarburilor; prețul petrolului și al gazului lichefiat s-a dublat în câteva săptămâni, iar prelungirea conflictului ar putea împinge prețurile cu mult mai sus decât sunt ele astăzi. Desigur, implicațiile acestor evoluții sunt severe: numeroase produse și servicii se vor scumpi, ceea ce va împinge în sus ratele inflației și, mai mult ca sigur, va duce la reducerea creșterii economice. Agricultura ar avea, probabil, mai mult de suferit, întrucât lucrările agricole și irigațiile sunt afectate serios de prețul energiei, iar îngrășămintele s-ar scumpi foarte mult, de asemenea; datorită problemelor probabile de cash flow, fermierii ar putea întârzia unele lucrări, ceea ce ar putea duce și la diminuarea producției. În prezent, unii analiști avertizează asupra riscurilor unei perioade de stagflație, ca în cazul primului șoc petrolier, din 1973. (Personal, nu cred așa ceva: atunci criza nu a fost datorată numai creșterii de 4 ori a prețului petrolului, ci și politicilor inadecvate ale guvernelor occidentale.)

Aici suntem. Numeroase țări au adoptat deja măsuri de limitare a impactului creșterii prețului petrolului, fie prin reduceri temporare de taxe sau prin subvenții la pompă, fie prin ajutoare țintite pentru transportatori și gospodării vulnerabile. Guvernul României a anunțat și el o serie de măsuri, cum ar fi limitarea adaosului comercial la vânzarea de carburant, dar s-a ferit să promită reduceri, fie și temporare, de accize sau alte taxe. De ce? Simplu: plătim pentru dezastrul bugetar din anii anteriori! Este perfect rațional să ai un fond de rezervă la buget. Dar când îl faci praf prin încălcarea flagrantă a regulilor în materie fiscală, vine un moment în care iresponsabilitatea se plătește. Acel moment a venit! Astept acum ca cei responsabili pentru acest dezastru să arate cu degetul către guvernul actual, pus în imposibilitate de a ajuta prea mult pe consumatorii afectați de prețul în creștere al carburanților. Că așa e în politică: cine strigă mai tare, ăla are dreptate, nu?

Este adevărat că peste jumătate din prețul la pompă este impozit. Așa este peste tot în Europa. Benzina de la noi o fi mai scumpă decât cea din Bulgaria, dar e mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE. Pe aceste impozite se bazează bugetul – adică cel care ar trebui să ajungă la un deficit de 6,2% din PIB în acest an. Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opțiune este singura rațională. Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, și așa mările orașe sunt sufocate de traficul rutier, asta dacă majorarea cu 50-100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare. Iar dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori.

Nu mă aștept să îmi crească popularitatea după asemenea comentarii. Ceea ce înțeleg eu, poate mai bine decât mulți alții, este că anul acesta vom plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Dacă ținem cu dinții de a folosi doar autoturismul pentru orice drum, la costuri ‘acceptabile’, aceste dobânzi vor crește până într-atât, încât nu vom mai avea resurse decât pentru a le plăti. Iar costurile ‘acceptabile’ vor rămâne doar o amintire”, a scris Eugen Rădulescu.

Citește și Una dintre cele mai mari companii româneşti din domeniul agricol face concedieri. 81 de angajaţi vor fi afectaţi de retragerea grupului dintr-o linie de business