Potrivit proiectului, consiliile locale vor avea competența de a aproba sau respinge funcționarea sălilor de jocuri de noroc pe teritoriul administrativ al unităților pe care le gestionează. Deciziile vor fi luate în baza unor regulamente proprii, adaptate priorităților de dezvoltare locală și normelor de siguranță publică, ceea ce marchează o schimbare majoră față de sistemul actual, centralizat.
Noile prevederi stabilesc că autoritățile locale vor putea delimita zonele în care jocurile de noroc sunt permise și vor introduce o taxă locală anuală, calculată în funcție de suprafața spațiului exploatat.
„Pe baza criteriilor stabilite prin regulament propriu, cu respectarea priorităților de dezvoltare locală…”, se precizează în textul legislativ.
Impactul potențial al modificărilor asupra industriei este considerat semnificativ, iar operatorii de jocuri de noroc și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul unor decizii arbitrare la nivel local.
„Practic, se dă liber la șpagă. E o lege pentru cei puternici și influenți. Cum se va face alegerea celor rămași pe piață: fac concurs de frumusețe, fac licitație cu câștigător cunoscut sau cum?”, au declarat reprezentanții industriei, potrivit site-ului de profil Playresponsibly.
Citeşte şi: Lista cu posturile la Școala de Agenți de Poliție pentru 2026. Cum se fac repartizările
Inițiativa legislativă vine în contextul unei alte legi controversate, adoptate în aprilie 2024, care a interzis sloturile în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori, permițând doar terminalele de pariuri sportive. Măsura a avut consecințe economice importante, numeroase baruri și agenții fiind nevoite să își înceteze activitatea.
În acest peisaj, primarul municipiului Reșița, Ioan Popa, rămâne singurul edil care a anunțat public intenția de a interzice complet sălile de jocuri de noroc în orașul său. Totodată, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a amânat până la 1 martie implementarea unui ordin privind geolocalizarea aparatelor de joc, decizie care a stârnit reacții dure din partea operatorilor.
„La ce să mai faci monitorizare acum, când dispar aparatele? Să punem coduri QR la aparate aflate în depozite? Arde casa, dar noi ne facem că plouă! Tichie de mărgăritar ne trebuia acum!”, au afirmat aceștia.