Consiliul Concurenţei, amenzi de 160 de milioane de lei. Cum se înţelegeau, pe WhatsApp, Samsung, eMag, Flanco și Altex pentru fixarea prețurilor la TV şi telefoane

Consiliul Concurenţei a finalizat anul trecut 14 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei, aplicând amenzi totale de 160 milioane lei. În 2023 au fost declanşate 24 de investigaţii, cele mai multe din ultimii 12 ani.

13 feb. 2024, 14:32
Consiliul Concurenţei, amenzi de 160 de milioane de lei. Cum se înţelegeau, pe WhatsApp, Samsung, eMag, Flanco și Altex pentru fixarea prețurilor la TV şi telefoane

Consiliul Concurenţei a finalizat anul trecut 14 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei, aplicând amenzi în valoare totală de 160 milioane lei (32,1 milioane euro), din care 77% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii. De asemenea, în 2023 au fost declanşate 24 de investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, cele mai multe din ultimii 12 ani.

”Autoritatea de concurenţă a finalizat 14 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei, aplicând amenzi în valoare totală de 160 milioane lei (32,1 milioane euro), din care 77% reprezintă sancţiuni aplicate pentru înţelegeri între companii. Printre cele mai importante amenzi se numără: 123 milioane lei (25 milioane euro) pentru SEROM, Dante International S.A., Altex România S.R.L. şi Flanco Retail S.A, pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială pe piaţa comercializării televizoarelor şi telefoanelor mobile. 20,5 milioane lei (aproximativ 4,1 milioane euro) pentru companiile Dataware Consulting, Kontron Services Romania şi Tema Energy, pentru participarea cu oferte trucate la licitaţia organizată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru realizarea centrului de furnizare de servicii electronice. 14,3 milioane lei (aproximativ 2,9 milioane euro) pentru companiile Albalact, Covalact şi Dorna Lactate, parte din grupul francez Lactalis, pentru că au refuzat să ofere acces la unele informaţii în timpul inspecţiilor inopinate derulate în cadrul investigaţiei privind posibile înţelegeri de stabilire a preţurilor pe piaţa producţiei şi comercializării de unt”, informează autoritatea de concurenţă.

La sfârşitul anului 2023, Consiliul Concurenţei avea în derulare 54 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, din care 44% vizează înţelegeri de tip cartel.

Anul 2023 a adus noi atribuţii pentru autoritatea de concurenţă, care şi-a continuat, de asemenea, activitatea în monitorizarea pieţelor, deschizând investigaţii acolo unde au existat indicii de încălcare a legii.

„În 2023 am avut o activitate intensă: am deschis cele mai multe investigaţii din ultimii ani şi am derulat, de asemenea mai multe inspecţii inopinate decât în alţi ani, am acordat o atenţie deosebită sectorului alimentar, care a fost, de altfel, vizat de mai multe intervenţii ale statului, pe care le-am monitorizat în colaborare cu alte instituţii. În acelaşi timp, ne-am continuat activitatea în domeniul ajutorului de stat, astfel încât să nu existe întârzieri în procesul de absorbţie al fondurilor europene”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

Consiliul Concurenței vrea încetarea plafonării prețului pentru alimente. Bogdan Chirițoiu: „Trebuie să găsim un nou mecanism pentru anul viitor”

În 2023 au fost declanşate 24 de investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, cele mai multe din ultimii 12 ani, în domenii precum distribuţia energiei electrice, piaţa serviciilor bancare de creditare pentru persoanele fizice, producerea şi/sau comercializarea uleiului de floarea soarelui, zahărului şi untului, piaţa pieselor auto sau piaţa lucrărilor de întreţinere a drumurilor naţionale şi autostrăzi.

Din totalul investigaţiilor declanşate în 2023, peste 56% reprezintă înţelegeri tip cartel.

În 2023 au fost organizate 20 de inspecţii inopinate, cele mai multe din ultimii ani, fiind inspectate 75 de companii şi 90 de sedii.  Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

Bilant-CC-2023

Anul trecut au fost finalizate mai multe studii în domenii precum materiale de construcţii, producerea energiei electrice din surse regenerabile, racordarea clienţilor casnici la reţelele de distribuţie a energiei electrice, naval – activitatea în porturile Constanţa şi Galaţi, infrastructura feroviară.

La sfârşitul anului, erau în derulare 16 anchete sectoriale/studii/analize în sectoarele auto, feroviar, furnizarea de gaze naturale către clienţii casnici, servicii bancare de retail şi drepturi de autor, retail farmaceutic, sortarea deşeurilor municipale şi a deşeurilor similare în staţii de sortare, servicii medicale în regim de telemuncă, economie circulară, racordarea la reţele de distribuţie a energiei electrice, piaţa de carburanţi sau digitalizarea IMM-urilor.

În 2023, autoritatea de concurenţă a autorizat 74 de tranzacţii (concentrări economice). Din acestea, una a fost autorizată cu condiţii: preluarea Gedeon Richter Farmacia SA şi Pharmafarm SA de către Mediplus Exim.

Comisia pentru Examinarea Investiţiilor Străine  Directe (CEISD) a emis 105 decizii de autorizare a tranzacţii după analizarea acestora din punct de vedere al securităţii naţionale.

Consiliul Concurenţei a reînceput controalele la bănci. Se caută în telefoane şi computere probe legate de suspiciuni de practici de cartel

Consiliul Concurenţei a avut calitatea procesuală în 220 de dosare privind concurenţa, din care 89% – hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie favorabile Consiliului Concurenţei; 79% – hotărârile Curţii de Apel Bucureşti favorabile autorităţii de concurenţă.

În 2023, Consiliul Concurenţei a fost implicat în elaborarea de măsuri de sprijin pentru mediul economic, ce implică fonduri europene (inclusiv PNRR) şi naţionale în valoare de 42,3 milioane de lei.

Printre măsurile de sprijin în care a fost implicată autoritatea de concurenţă se regăsesc cele care vizează:

  • Investiţiile în producerea de energie electrică din surse regenerabile pentru companii din sectorul agricol şi alimentar;
    Programul naţional pentru dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare INVESTALIM;
    Programul naţional pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii, Constructplus pentru dezvoltarea producţiei interne de produse şi materiale de construcţii.
    Analiza proiectelor de acte normative care vizează realizarea de amenajări hidroenergetice, parcuri eoliene şi parcuri fotovoltaice, cu finanţare europeană, prin RePowerEU şi dezvoltarea investiţiilor în domeniul energiei eoliene offshore din Marea Neagră.
    Sprijinirea industriei cinematografice.

În 2023, Consiliul Concurenţei a elaborat peste 380 de avize, opinii şi puncte de vedere, răspunsuri şi interpelări în ceea ce priveşte ajutorul de stat şi concurenţa. Dintre acestea, 212 au reprezentat recomandări/observaţii privind proiectele de acte normative, aproximativ 70% fiind preluate de iniţiatori.

„Anul trecut am făcut peste de 200 de recomandări şi observaţii referitoare la proiecte de acte normative şi ne bucură să vedem că au fost preluate în mare parte”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.

Printre măsurile în care s-a implicat Consiliul Concurenţei, au fost: îmbunătăţirea instrumentelor de detectare şi sancţionare a faptelor concurenţiale – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului care transpune Directiva europeană nr 1/2019, numită şi ECN+ (European Competition Network – Reţeaua Europeană de Concurenţă), care vizează independenţă în adoptarea deciziilor, eficientizarea instrumentelor de investigaţie şi a programului de clemenţă şi permite cooperarea mutuală cu autorităţile de concurenţă la nivelul Uniunii Europene; monitorizarea acordului voluntar pentru reducerea preţului laptelui; monitorizarea efectelor ordonanţelor privind reducerea adaosurilor comerciale la o serie de alimente; RCA – Plafonarea tarifelor practicate de asigurătorii RCA: recomandări şi avizare proiectul de HG de îngheţare a tarifelor de primă practicate de asigurătorii RCA pe o perioadă de şase luni, precum şi două proiecte de HG prin care măsura a fost prelungită succesiv cu perioade de câte trei luni.

În colaborare cu Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a fost elaborată legislaţia privind licenţa industrială unică, astfel încât companiile să nu mai fie nevoite să parcurgă proceduri separate pentru obţinerea tuturor autorizaţiilor pentru a-şi putea desfăşura activităţile –  Prin această măsură se asigură îndeplinirea obiectivelor privind reformarea procesului de autorizare a activităţilor industriale si de acordare a licenţei unice în România, definite în jalonul 243 din Planul National de Redresare si Rezilienţă.

De asemenea, Concurenţa s-a implicat şi în modificările cadrului normativ privind sectorul lemnului- au fost create mecanisme mai clare prin care producătorii din industria mobilei îşi pot exercita dreptul de preempţiune la achiziţionare de materiale lemnoase. A emis propuneri de modificări în domeniul transporturilor: acte normative ce vizează transportul feroviar, transportul în regim de taxe şi de închiriere şi înfiinţarea unei noi entităţi în subordinea Ministerului Transportului. Pe partea de SGR: analiza proiectelor de acte normative care vizează înfiinţarea Comitetului de Supraveghere pentru implementarea SGR, modelul contractelor ce urmează a fi încheiate, tarifele de administrare şi gestionare şi valoarea garanţiei.

Consiliul Concurenţei: Conversațiile pe WhatsApp, principala probă în amenzile către Samsung, eMag, Flanco și Altex pentru fixarea prețurilor la TV și telefoane. Firmele și-au recunoscut fapta

Conversațiile pe WhatsApp ale unor angajați responsabili de vânzări au fost principalele probe care au adus amenzi de 123 milioane de lei de la Consiliul Concurenței către Samsung, eMag, Flanco și Altex pentru fixarea prețurilor la televizoare și telefoane mobile. „Investigația a confirmat o înțelegere pe verticală, în care politica companiei producătoare a fost de a nu cobori prețurile pentru produsele sale sub un anumit preț”, a declarat marți Daniela Bădilă, director general în Consiliul Concurenței.

Potrivit acesteia, totul a plecat de la o sesizare făcută în mod anonimizat pe platforma avertizorilor de concurență, acum aproape 2 ani.

  • „Ceea ce ni s-a sesizat prin platformă și prin documentele puse la dispoziție ne-au oferit suficiente indicii să demarăm investigația. S-au făcut inspecții inopinate și s-au colectat date de la cele 4 companii. Ca element de noutate, probele aici au constat în principal în conversații WhatsApp pentru că au fost inspectate inclusiv telefoanele mobile.

Nu am descoperit o înțelegere pe orizontală între cei 3 comercianti, ci s-a confirmat o înțelegere pe verticală dintre producător și cei trei comercianți. Înțelegerea a vizat o pondere mai mare în zona de televizoare.”, a declarat marți Daniela Bădilă, director general în Consiliul Concurenței.

Aceasta a spus că în această înțelegere „au fost implicați oameni responsabili de partea de vânzări.”

  • „Un angajat chiar dacă nu are funcții de decizie, dacă participă la astfel de înțelegeri atrage răspunderea companiei”, a atenționat directorul din Consiliul Concurenței.

Chirițoiu, Consiliul Concurenţei: Înțelegerea a fost de genul „să nu dați reduceri mai mari de…”

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că toate cele 4 companii sancționate și-au recunoscut faptele anticoncurențiale și au beneficat de reducerea cuantumului amenzilor.

  • „Înțelegerea a fost de genul „să nu dați reduceri mai mari de…” Și atunci e greu de estimat impactul. Pentru recunoașterea faptelor s-au aplicat reduceri”, a declarat Bogdan Chirițoiu.

Daniela Bădilă, director general în Consiliul Concurenței, a explicat că amenzile sunt pe cifra de afaceri, la care se pleacă dintr-un nivel de bază la care se aplică reduceri dacă acea companie recunoaște fapta și apoi se aplică și circumstanțe atenuante.

„Reducerea pentru recunoașterea faptei este de 30% dacă vine într-aun anumit interval de timp de la declanșarea investigației. Toate cele 4 companii au recunoscut fapta”, a declarat Daniela Bădilă.

Ce amenzi au primit cele 4 companii și pentru ce nereguli

Consiliul Concurenţei anunțat joi că a sancționat companiile SEROM (Samsung Electronics România), Dante International S.A. (eMAG), Altex România S.R.L. și Flanco Retail S.A cu 123 milioane lei „pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială pe piața comercializării televizoarelor și telefoanelor mobile, în perioada 2019-2021”.

Amenzile au fost aplicate astfel:

  • SEROM – 75.441.655 lei
  • Dante Internațional – 20.311.427 lei
  • Altex România – 21.376.113 lei
  • Flanco Retail – 6.223.580 lei

Înțelegerea anticoncurențială a constat în fixarea prețurilor de revânzare a unor produse de către SEROM și fiecare din partenerii săi comerciali, respectiv Altex, Dante și Flanco, ceea ce a condus la limitarea capacității celor trei comercianți cu amănuntul de a-și stabili independent prețurile de revânzare.

Astfel, a fost restricționată concurența la nivelul comerțului cu amănuntul, având efect asupra consumatorilor, care au plătit prețuri mai mari pentru anumite tipuri de televizoare și telefoane mobile. Televizoarele și telefoanele mobile reprezintă unele dintre cele mai importante produse electronice și de comunicații.