Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, transmite un avertisment dur privind datoria publică a României. ”Măsurile adoptate nu sunt suficiente”

Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, transmite un avertisment dur privind datoria publică a României. Acest indicator a ajuns la 60,2 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) în aprilie 2026, depășind atât pragul stabilit prin tratatele Uniunii Europene, cât și ultimul interval de alertă prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Instituția ce-l are șef pe Daniel Dăianu subliniază că măsurile adoptate în a doua parte a lui 2025 și în primele luni din 2026 au contribuit la atenuarea ritmului de creștere a datoriei, însă nu sunt suficiente pentru stabilizarea acesteia.

”Ultimele date disponibile ale MF (Ministerul Finanțelor – n.r.) indică un nivel al datoriei publice de 60,2% din PIB în aprilie 2026. Această valoare se situează peste pragul de referință de 60% din PIB, stabilit prin tratatele UE, și depășește ultimul interval de alertă prevăzut de LRFB. În această situație, conform legislației în vigoare, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice. Măsurile de consolidare, adoptate în a doua parte a anului 2025 și în primele luni ale anului 2026, au fost în linie cu acest obiectiv, contribuind la atenuarea dinamicii datoriei publice, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza, ceea ce face indispensabilă continuarea procesului de consolidare”, se arată într-un raport al consiliului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Datoria publică reprezintă totalitatea banilor pe care statul îi datorează unor creditori din țară sau din străinătate, proveniți din împrumuturi făcute pentru a acoperi lipsurile bugetare sau pentru a susține investiții.

Alte articole

Dăianu, balon de oxigen pentru bugetari și seniori: ”Trebuie să trăiești pe altă planetă ca să te gândești că vei îngheța și în 2027 salarii și pensii”

EXCLUSIV Daniel Dăianu: „Ţara are nevoie de un guvern cu puteri depline, agenţiile de rating monitorizează toate declaraţiile”

Scenariul ”negru” pentru România: să ajungem ca Grecia la începutul crizei datoriilor

În scenariul în care politicile de redresare fiscală nu continuă, datoria publică ar putea depăși 70 la sută din PIB în 2030, 80 la sută în 2034 și 100 la sută în 2039, o situație foarte apropiată de scenariul în care s-a aflat Grecia la începutul crizei datoriilor. În schimb, dacă România continuă ajustarea bugetară, datoria ar urma să atingă un vârf de aproximativ 62,3 la sută din PIB în 2027 și să coboare ulterior sub pragul de 60 la sută din PIB până în 2030, arată o analiză recentă realizată tot de Consiliul Fiscal.

Consiliul Fiscal a construit un scenariu de tip ”no-policy-change”, care pornește de la măsurile de consolidare deja adoptate pentru 2026 și presupune că, ulterior, soldul primar structural nu mai este îmbunătățit, în afara ajustărilor determinate de îmbătrânirea populației.

În acest scenariu, datoria publică ar crește, în medie, cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an. Ar depăși 70% din PIB în 2030, ar ajunge la circa 80% în 2034 și ar trece de 100% în 2039.

România are însă și o a doua variantă. Dacă țara noastră continuă consolidarea bugetară și respectă traiectoria de ajustare, imaginea se schimbă semnificativ. Modelul Consiliului Fiscal indică un vârf al datoriei publice de aproximativ 62,3% din PIB în 2027. După acel moment, datoria ar începe să scadă, coborând sub 60% din PIB în 2030.

Pentru a obține această traiectorie, România ar trebui să ajungă în 2030 la un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial. Consiliul Fiscal estimează că acest lucru ar corespunde unui excedent primar de circa 1,2% din PIB și unui deficit bugetar ESA de aproximativ 1,9% din PIB.

Citește și România, codașă la încasarea taxelor: deficitul de TVA a ajuns la 30%, de trei ori peste media UE

Problema esențială a României pleacă de la nivelul deficitului bugetar, foarte ridicat în continuare. A fost de 9,3 la sută din PIB în 2024 (record la nivelul UE) și 7,9 la sută în 2025, iar pentru 2026 ținta este de circa 6 la sută din PIB.

Reducerea deficitului este un pas important, însă nu este suficientă, în sine, pentru ca datoria publică să se stabilizeze, arată Consiliul Fiscal. Atât timp cât statul cheltuiește anual cu mult mai mult decât încasează, necesarul de finanțare rămâne ridicat, iar datoria poate continua să crească.

Presiunea asupra finanțelor publice este amplificată de costurile tot mai mari cu dobânzile. În 2025, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu aproape 14,2 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 39,2 la sută față de anul precedent, notează stirileprotv.

Ponderea dobânzilor în PIB a urcat de la 2,1 la sută în 2024 la 2,6 la sută în 2025, iar cheltuielile efective au fost cu aproape 8,6 miliarde de lei peste suma prevăzută inițial în buget. În același timp, dobânda medie plătită pentru datoria publică a crescut de la 3,8 la sută în 2024 la 4,5 la sută anul trecut.

Consiliul Fiscal identifică două cauze principale pentru această evoluție: creșterea accelerată a stocului datoriei publice și menținerea randamentelor suverane la niveluri ridicate. Ritmul de creștere a datoriei a fost unul semnificativ în ultimii ani: 18 la sută în 2022, 16,2 la sută în 2023, 18,1 la sută în 2024 și 13,6 la sută în 2025.

Consiliul fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care îndeplineşte o sferă largă de atribuţii: evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale și emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

Citește și Cîțu vestește Apocalipsa după Bolojan. Ce se va întâmpla cu România