În general, opinia Consiliului Fiscal (CF) din 12 august 2013 critică performanţele fiscal-bugetare slabe în raport cu estimările făcute pentru primul semestru. Însă, apar şi unele elemente care pot fi nuanţate. Dintre acestea ne putem opri, pe scurt, la 3 chestiuni, pe care le voi analiza ulterior: cheltuielile bugetare, fondurile europene şi veniturile bugetare.

Pe partea de cheltuieli, „faţă de programul semestrial – se precizează în opinia CF – cheltuielile totale s-au realizat în proporţie de 93,5%, un grad de realizare mai mare de 100% fiind înregistrat la cheltuieli de personal şi alte cheltuieli. Un grad de realizare semnificativ sub aşteptări s-a înregistrat la cheltuielile de capital (-1.471 milioane lei) şi la alte cheltuieli de natura investiţiilor (inclusiv din fonduri UE, -1.881 milioane lei), reflectând atât un instrument de echilibrare a deficitului bugetar către ţinta semestrială, dar şi o incapacitate de a absorbi fondurile europene destinate investiţiilor planificate„.

Da. Într-o economie puternic structurată, cheltuielile de capital mai mici ar conduce la o creştere econonomică mai redusă. Însă, în cazul României experienţa ultimilor ani arată o corelaţie inversă între alocările pentru cheltuielile de capital şi valoarea adăugată adusă creşterii economice, dezvoltării infrastructurii sau capitalului uman (studii econometrice arată că, la 1 leu investiţie publică, se întorc în economie între 0,5-0,7 lei).

Prin urmare, o reducere a cheltuielilor de capital poate fi asociată unei redureri a risipei prin prioritizarea acestor cheltuieli. De altfel, este în desfăşurare un program de prioritizare a investiţiilor, realizat împreună cu Banca Mondială.  Până la finalul lunii august 2013, se va crea Direcţia de evaluare şi monitorizare a investiţiilor publice în cadrul Ministerului de Finanţe.  Aceasta va avea ca sarcină stabilirea criteriilor de prioritizare a proiectelor de investiţii, iar proiectele selectate vor fi bugetate multianual. Se va implementa o bază de date cu proiectele de investiţii prioritizate atât la nivel central, cât şi local, iar lista cu proiectele incluse va fi publicată pe website, alături de alocările bugetare aferente pe 3 ani consecutivi. Nici un proiect de investiţii nu va mai fi aprobat fără avizul direcţiei.

În plus, viziunea noastră  este de a transfera finanţarea proiectelor eligibile din surse interne către finanţarea din fonduri europene, minimizând astfel cheltuielile suportate în viitor de la bugetul de stat.

Prin urmare, în acest context, se poate observa că se fac unele progrese, nu neapărat în direcţia creşterii fondurilor alocate pentru investiţii, ci în direcţia îmbunătăţirii eficienţei acestora. Putem spune că s-a taiat şi se va tăia în continuare din risipa investiţiilor publice.

Pe partea de fonduri europene analiza CF pe primul semestru critică ţintele stabilite. Totuşi, rata de absorbţie a fondurilor UE a avut o creştere evidentă în ultimul an, cu o intrare de fonduri record pentru România, de peste 700 milioane de euro doar în luna iulie, ceea ce arată că trendul este unul bun, în pofida rigidităţilor pe diferite segmente.

Chiar dacă în primele luni ale anului progresele au fost lente, la finalul lunii iulie rata a fost de aproximativ 20%, crescând de la nivelul de la 15,3%, înregistrat în  iunie 2013, ca urmare a introducerii unor proceduri mai flexibile. Să mai spunem şi că rata de absorbţie a crescut de aproape de 3 ori faţă de aprilie 2012. Măsurile luate în sensul flexibilizării sunt, printre altele, eliminarea procedurilor de achiziţii publice pentru agenţii economici privaţi, măsuri de reducere a birocraţiei, precum şi externalizarea activităţii de evaluare către privaţi.

Pe partea de venituri fiscale se menţionează că execuţia veniturilor bugetare în primele 6 luni ale anului arată o nerealizare faţă de program, sugerându-se o creştere a colectării şi reducerea evaziunii fiscale. Citeşte mai mult