Consiliul UE critică România pentru că nu a adoptat măsuri eficiente pentru corectarea abaterii bugetare

A fost emisă o nouă recomandare, prin care s-a revizuit recomandarea adresată anterior României de către UE, în temeiul „procedurii de abatere semnificativă”. Oficialii UE consideră că „România este responsabilă pentru o abatere semnificativă de la traiectoria stabilită pentru ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu”.

Obiectivul bugetar pe termen mediu și procedura de abatere semnificativă fac parte din latura preventivă a Pactului de Creștere și Stabilitate, cadrul de reglementare fiscală al UE. Latura preventivă se concentrează pe echilibrele structurale și, prin urmare, izolează impactul acțiunilor guvernamentale discreționare și cheltuielile cu plățile dobânzilor.

Conform prognozelor de toamnă ale Comisiei Europene, soldul structural al României ar urma să se deterioreze cu 1,1% din PIB în 2017. Această evoluție este contrară recomandării Consiliului UE din iulie 2017, ce vizează îmbunătățirea soldului cu 0,5% din PIB.

Riscul este ca această deteriorare să genereze un deficit estimat la 3,3% din PIB pentru 2017, peste plafonul UE, ceea ce va necesita includerea României în procedura de deficit excesiv, conform reglementărilor Pactului de Creștere și Stabilitate, potrivit Agerpres.

Alte articole

Datoria publică a României a crescut cu peste 36 de miliarde de euro sub coaliția PSD-PNL. Este cea mai mare creștere de datorie din UE de la pandemie

Motivul real pentru care deficitul bugetar a crescut, în primul trimestru al anului 2025. Guvernul nu-și va putea respecta promisiunea de a reduce deficitul anual de la 8,7% la 7%

Mai mult, creșterea cheltuielilor guvernamentale primare nete ale României s-a ridicat la 4,9% din PIB în 2017, mult peste plafonul de 3,3% stabilit de Consiliu, care cere măsuri pentru asigurarea unei creșteri nominale a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu mai mare de 3,3% în 2018, reprezentând o ajustare structurală de cel puțin 0,8% din PIB. Consiliul recomandă ca orice câștiguri neașteptate să fie utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară să asigure o îmbunătățire de durată în echilibrul structural al cheltuielilor guvernamentale.

Consiliul a stabilit un termen limită — 15 aprilie 2018 — pentru ca România să prezinte un raport privind acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandarea revizuită.

În vara acestui an, Comisia Europeană a adresat României un avertisment cu privire la existența unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu și a recomandat Consiliului să adopte un document prin care să i se impună României să ia măsurile necesare în 2017 în vederea corectării acestei abateri semnificative.

Potrivit documentului transmis de CE, în 2018, ținând cont de situația sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creștere și Stabilitate, ajustarea se va translata în cerința unei rate nominale de creștere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depășească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB, potrivit Agerpres.

Conform previziunilor economice de toamnă publicate de Executivul comunitar, în România, deficitul public ar urma să ajungă la 3% din PIB în 2017, pentru ca în 2018 să se agraveze și mai mult până la 3,9% din PIB și să ajungă la 4,1% în 2019.

Ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, a dat asigurări la Bruxelles că România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăși pragul de deficit bugetar de 3% din PIB și își propune să reducă deficitul structural, în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în programul de guvernare.

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, remis marți AGERPRES, ministrul Finanțelor a participat, în perioada 4 — 5 decembrie 2017, la reuniunea Eurogrup în format extins și la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN), care au avut loc la Bruxelles.

„În legătură cu recomandarea primită de România (privind corectarea abaterii semnificative de la ajustarea deficitului structural — n. r.), ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, a arătat că România se angajează să ia măsurile necesare pentru a nu depăși pragul de deficit bugetar de 3% din PIB. Referitor la anul 2017, oficialul român a menționat că deja prognoza de toamnă a Comisiei Europene confirmă angajamentul Guvernului României de a rămâne în brațul preventiv al Pactului de Stabilitate și Creștere. Pentru anul 2018, proiectul de buget propus menține deficitul bugetar sub 3%, iar România își propune să ia măsuri de reducere a deficitului structural în paralel cu implementarea reformelor prevăzute în programul de guvernare”, se spune în comunicatul MFP.

Agenda ECOFIN a inclus teme precum consolidarea Uniunii Bancare, respectiv propunerea de Regulament privind înființarea unei scheme europene de garantare a depozitelor, pachetul legislativ referitor la măsuri de reducere a riscurilor în sectorul financiar-bancar, precum și situația creditelor neperformante; cooperarea administrativă în domeniul TVA, concluziile Consiliului privind „Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale’; decizii ale Consiliului privind implementarea Pactului de Stabilitate și Creștere, incluzând recomandarea revizuită pentru România pentru corectarea abaterii semnificative de la ajustarea deficitului structural; Semestrul European 2018.