Constantin Degeratu: Criza imigranţilor, o acţiune de RĂZBOI în spatele căreia s-ar putea afla Rusia

Constantin Degeratu, fost Şef al Marelui Stat Major al Armatei Române, susţine că deplasarea unor mase mari de refugiaţi către Europa pe o rută bine stabilită, la care asistăm în ultima perioadă, este o acţiune de război în spatele căreia s-ar putea afla Rusia, alături de Statul Islamic.

01 sept. 2015, 07:23
Constantin Degeratu: Criza imigranţilor, o acţiune de RĂZBOI în spatele căreia s-ar putea afla Rusia

Generalul Constantin Degeratu a declarat, într-un interviu acordat ziare.com, ca „nu este niciun dubiu ca exista relatii vechi ale serviciilor secrete rusesti cu extremismul din Orientul Apropiat”.

„Cauzele care ar fi putut genera aceste mase mari de refugiati sunt mai vechi, sunt persistente si destul de complexe, criza siriana fiind una dintre ele, iar acutizarea ei fiind o cauza suplimentara. Se mai adauga persistenta crizei irakiene si criza kurda din zona, care este insa o alta problema. Prin urmare, exista cauze obiective.

Insa pare evident ca putem observa o anumita artificialitate a fenomenului, care ar trebui sa aiba o explicatie pe care nu o regasim in conditiile din statele de origine, unde nu asistam la o intensificare razboiului.

Eu o pun in legatura cu doua probleme, una fiind si cea mai probabila (pentru ca sunt cateva aspecte care se leaga) – un anume tip de raspuns al Rusiei la sanctiunile Uniunii Europene.  Pe fondul unor fenomene reale, care genereaza in mod obisnuit refugiati, se pot aplica strategii care sa le canalizeze, sa le accelereze, sa le faca sa izbucneasca brusc, sa creeze astfel de pusee acute. Deci eu cred ca aceasta este una dintre formele de actiune ale Rusiei, pentru ca, dupa cum vedeti bine, vara asta lumea a cam uitat de agresiunea rusa in Ucraina.

Daca ai o anumita strategie, ea trebuie sa fie insotita de strategii adiacente. Agresiunea rusa din Ucraina a fost in buna masura acoperita de intensificarea crizei siriene si acum de aceasta ofensiva a refugiatilor catre UE. Este o explicatie posibila. Si sa spunem ca nu vorbesc in totala necunostinta de cauza.

Cel de-al doilea aspect la care ma refeream este legat cu siguranta de o actiune a Statului Islamic. Odata consolidat pe un anumit teren, este de asteptat sa asistam si la un tip de actiune la care Europa se poate opune cu greu – trimiterea de fluxuri de refugiati.

Actiunile Statului Islamic se pot coordona cu actiunea ruseasca, nu este niciun dubiu ca exista relatii vechi ale serviciilor secrete rusesti cu extremismul din Orientul Apropiat. (…) Deci ne aflam in fata unui ghem de probleme destul de complicat, dar care impreuna conduc la ideea unui anumit tip de operatiune, pentru ca nimeni nu poate spune ca cineva ar putea pleca la drum asa, cu un scaun cu rotile, din Afganistan si ajunge la granita macedoneana. Incercati sa organizati asta si veti vedea cat este de greu logistic.

Iar daca priviti structura maselor de refugiati, cea care se vede, o sa observati ca nu e chiar la intamplare. Sigur, e naturala, sunt persoane care vor sa plece, dar majoritatea e formata din oameni destul de bine hraniti, destul de bine echipati, poate mai bine imbracati decat un sfert din populatia Romaniei, oameni care nu par sa fie dintre cei mai napastuiti de soarta sau care au plecat la drum doar din cauza urgiei razboiului”, a spus Degeratu.

Fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române a adăugat că „Europa trebuie sa inteleaga ca este vorba despre o chestiune de razboi – o agresiune, o forma de actiune impotriva UE – si trebuie sa reactioneze ca atare”:

„Nu ca in fata problemelor obisnuite ale refugiatilor, ale migratiei, ci ca intr-o situatie de razboi. De aceea, raspunsul trebuie dat in functie de responsabilitatea pe care guvernele o au fata de propriii lor cetateni, fata de cei care platesc taxe. Primul nivel este cel national, pentru ca securitatea este inca o problema nationala in esenta, numai economia e comuna la nivelul UE, securitatea, deocamdata, e nationala.

Prin urmare, statele ar trebui sa raspunda ca intr-o situatie de razboi – sa primeasca aceste fluxuri de refugiati, sa-i cazeze in campusuri de tipul celor de razboi, sa le asigure conditii necesare pentru supravietuire si sa astepte momentul pentru retrimiterea lor acasa, atunci cand inceteaza conditiile care i-au alungat de acolo. Nu e vorba despre migratie obisnuita. Asa ar trebui sa faca fiecare stat al UE, dar trebuie sa se inteleaga lucrurile acestea si sa se armonizeze politicile in acest sens.”

Degeratu a mai arătat că pentru Romania, „pericolul mare s-ar putea sa fie reluarea agresiunii rusesti in Ucraina, caz in care mase mari de refugiati ar putea sa ajunga in Europa, de data asta milioane, si atunci ar fi o cu totul alta problema pentru noi, mult mai complicata, pentru ca exista multa populatie romaneasca dincolo de frontiera”.