Contoarele pentru calorifere, obligatorii în apartamentele cu încălzire centralizată

Acest lucru a fost corectat de parlamentari printr-un proiect de act normativ adoptat la Camera Deputaţilor cu 216 de voturi „pentru”, care modifică, printre altele, Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 şi Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetic. Concret, dacă reglementarea va fi promulgată de şeful statului şi publicată în Monitorul Oficial, toate apartamentele racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică vor trebui să aibă montate contoare pentru căldură până la sfârşitul anului 2020, scrie Adevarul.ro. 

Încălcarea acestui termen va aduce automat o amendă între 500 şi 1.000 de lei pentru proprietarii care refuză montarea acestor contoare.

„Constituie contravenţii, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei nerespectarea termenului limită privind montarea de către proprietari/locatari a repartitoarelor de costuri”, după cum scrie în document.

Măsura se aplică şi firmelor de apartament.

Alte articole

Ce se întâmplă dacă opreşti caloriferele din camerele nefolosite. Ce impact are asupra facturilor la căldură

Ce spune legea în cazul caloriferelor oprite pe timp de iarnă din apartamentele nelocuite. Ce riscă proprietarii

„În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea sistemelor de măsurare până la 31 decembrie 2020 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire şi apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decât cea de locuit”.

Practic, vizate sunt doar spaţiile racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, nu şi cele încălzite cu ajutorul sistemelor individuale (central termice de apartament, sobe etc.).

Montarea contoarelor sau, după caz, a repartitoarelor va fi obligatorie indiferent că este vorba de apartamente de locuit sau spaţii cu altă destinaţie (de exemplu, sediu de firmă, cabinet avocatură sau magazin). La nivelul ţării, sunt vizate 50 la sută din apartamente În această situaţie se află, conform datelor deţinute de autorităţi mai mult de jumătate din apartamentele din România.