Controverse în Coaliţie privind salariul minim, majorarea din iulie s-ar putea amâna

Guvernul amână hotărârea referitoare la salariul minim. Este vorba de majorarea lui de la 3.300 la 3.700 de lei brut. Noul termen pentru majorarea în ceea ce privește salariul minim ar putea să nu mai fie 1 iulie, ci stabilit abia după cele patru runde de alegeri.
Filip Stan
13 mai 2024, 19:47
Controverse în Coaliţie privind salariul minim, majorarea din iulie s-ar putea amâna
Cum vor ajunge românii să pună mâna pe salariul minim european! Vești de milioane direct de la Guvern

Salariul minim ar putea să nu se majoreze conform programului iniţial, de la 1 iulie. Se preconizează că o ședință a coaliției de guvernare va avea loc în luna iunie. În cadrul căreia se va decide data la care ar urma să aibă loc creșterea în ceea ce privește salariul minim.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni că nu vrea să scadă impozitarea salariului minim pentru a evita situația în care numărul angajaților plătiți cu salariul minim se va dubla. În schimb, Ciolacu a spus la Târgoviște că guvernul va acorda deduceri pentru acești salariați.

Ciolacu: La sfârşitul anului vom avea una din primele două creşteri economice din Europa şi din UE, vom avea o încadrare în deficitul asumat şi vom avea o dezvoltare fără precedent în România

”Marea problemă e la impozitarea muncii la veniturile mici, e cea mai mare impozitare din UE. Pachetul cerut de UE și asumat prin PNRR de România e de a avea anumite reforme în zona fiscală și o nouă lege a salarizării. Până atunci vom încerca să venim cu un sistem de deduceri pentru cei cu venituri mici care se direcționează către sănătate, educație și pensii private. Sunt servicii pe care în acest moment le susține guvernul. Dar nu pot să risc să vin cu scăderi de impozitare la salariul minim pe economie și să mă trezesc de la o treime angajați cu salariul minim la două treimi. Ca să iau o măsură pe picior pentru eventuale voturi, nu am să o fac”, a spus Ciolacu.

”În acest an presupun că vom lua o parte din măsuri. O să începem cu deduceri: ai copilul la grădiniță, la școală, statul îți deduce anumite sume”, a mai spus premierul.

Ministrul Muncii, despre salariul minim european: „Ne-am propus să fim undeva în jurul țintei de 50% din salariu mediu brut pe economie”

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a vorbit, duminică seară, despre salariul minim european, care ar urma să fie introdus în acest an. „Avem aici și două angajamente. Unul ține de transpunerea directivei 2041/2022, celălalt ține de îndeplinirea unui jalon PNRR. Venim cu salariul minim european, adică salariul minim garantat în plată, care să fie predictibil, previzibil, care să aibă ca țintă adecvarea veniturilor românilor, astfel încât puterea de cumpărare să crească și să fie adecvată, să ținem cont de distribuția salariilor și, nu în ultimul rând, de productivitate. Să fie un mecanism predictibil care să ne ducă undeva în jurul a 50% din salariul mediu brut pe economie sau 60% din salariu median, dar noi ne-am propus să fim undeva în jurul țintei de 50% din salariu mediu brut pe economie”, a precizat ministrul Muncii, la Prima News.

De ce majorarea salariului minim nu este neapărat o veste bună 

Majorarea salariului minim brut pe economie poate avea un impact semnificativ asupra angajaților, angajatorilor și economiei în ansamblu.
Eliminarea facilității scutirii de la plata taxelor pentru suma de 200 de lei ar putea reduce beneficiile nete pentru angajații plătiți la acest nivel, ducând la o creștere mai mică a veniturilor lor decât s-ar fi așteptat inițial. În plus, această majorare ar putea contribui la inflație, deoarece costurile mai mari ale muncii ar putea fi transferate către prețurile produselor și serviciilor, determinând o creștere generală a nivelului prețurilor.

Pentru angajatori, creșterea salariului minim implică o revizuire a grilei salariale și a planurilor de investiții, ceea ce ar putea duce la ajustări ale bugetelor și a strategiilor de afaceri. Unii antreprenori ar putea fi forțați să își reducă planurile de dezvoltare sau să își încetinească activitățile de investiții.

Rareş Bogdan, despre salariul minim: În coaliţie s-a discutat despre taxarea pe muncă. Am cerut Ministerului Finanţelor o proiecţie, pentru a nu ajunge la un dezechilibru
De asemenea, există îngrijorări legate de efectele pe termen lung ale majorării rapide a salariului minim asupra economiei în ansamblu. Aceste creșteri ar putea afecta competitivitatea pe piața internațională și ar putea avea un impact negativ asupra angajării, în special în sectoarele cu muncă intensivă, precum HoReCa.

În final, menținerea veniturilor sub pragul minim cerut de UE poate avea consecințe sociale și economice negative, afectând calitatea vieții pentru un număr semnificativ de angajați. Este important ca guvernele să găsească un echilibru între creșterea salariului minim și menținerea competitivității economice, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată și durabilă a societății.

Sindicatele cer reducerea taxării muncii și reîmpărțirea sarcinii fiscale între angajat și angajator
Angajații români au o sarcină fiscală similară mediei europene, în timp ce în cazul angajatorilor români și a altor categorii de persoane ce obțin venituri, altele decât cele din muncă, situația este asemănătoare unui paradis fiscal.

„În contextul protestului pe care îl vom organiza luni, 13 mai 2024, în fața Guvernului României, sub sloganul „Respect pentru muncă și cei care muncesc! Lucrătorii din România nu mai vor să fie cobaii experimentelor fiscale!”, Blocul Național Sindical aduce în continuare în atenția publicului inegalitățile din sistemul fiscal din țara noastră unde, din păcate, regăsim cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă din Europa, dar și soluțiile pentru un sistem fiscal corect”, susțin reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS).

Potrivit acestora, impozitul pe venit, dar și restul taxelor pe muncă nu joacă un rol important doar în generarea de venituri pentru bugetul consolidat, ci constituie un instrument semnificativ de redistribuire a creșterii economice între clasele sociale.

În sprijinul acestei afirmații, BNS a precizat că sistemul fiscal este un instrument esențial pentru reducerea inegalităților și combaterea sărăciei.

„Datele europene arată că cei mai bogați 1% din europeni dețin 25,6% din averile existente la nivel european. România are cea mai mare rată a riscului de sărăcie în muncă: în 2023 a fost 15,3%, în creștere cu 0,8 puncte procentuale față de 2022, nivelul fiind aproape dublu față de media Uniunii Europene.

De asemenea, tot în România, nivelul inegalităților este unul din cele mai ridicate din Europa. Mai exact, cei mai bogați 20% din români câștigă de 6 ori mai mult decât cei mai săraci 20%, în timp ce în Europa, în medie, cei mai bogați 20% din europeni câștigă de 4,7 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din europeni.

Nici un stat membru al UE nu are o sarcină fiscală asumată de angajat atât de mare, indiferent de nivelul veniturilor”, spun sindicaliștii.

România taxează la fel ca alte state din UE, dar colectează mai puțin
La nivelul Uniunii Europene se colectează taxe pe muncă la nivelul a 20,3%, România colectează doar 11,4%, deși are cea mai mare sarcină fiscală pe muncă.

Taxele pe muncă sunt suportate după cum urmează:

• Angajatorii: UE – 8% din PIB, România – 0,9% din PIB;

• Angajații: UE – 10,1% din PIB; România – 10,4% din PIB.

În ceea ce privește taxarea veniturilor personale, altele decât cele din muncă:

• UE colectează 2,3% din PIB,

• România colectează – 0,2% din PIB.

Sintetizând cele de mai sus – angajații din România au o sarcină fiscală raportată la PIB similară mediei europene. În schimb, pentru angajatori, dar și pentru alte categorii de persoane ce obțin venituri, altele decât cele din muncă, situația este asemănătoare unui paradis fiscal.

Sarcina fiscală este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. România are una dintre cele mai ridicate cote de impunere efectivă pentru persoanele cu venituri mici: 50% din salariul mediu.

Pentru un salariat cu venituri egale cu 67% din salariul mediu brut (4.670 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,09%. Pentru un salariat cu un venit egal cu 167% din salariul mediu brut (11.642 lei), rata efectivă de impunere suportată de angajat este 41,5%. Contribuțiile la sistemul de pensii și de sănătate reprezintă aproximativ 85% din această sarcina asumată de angajat.

Rata efectivă pentru impozitul pe venit este:

• de 6,5% în cazul celor cu salarii egale cu 167% din salariul mediu (11.642 lei),

• de 6.08% în cazul celor cu salarii egale cu 67% din salariul mediu (4.670 lei)

• 6,49% pentru cei cu salarii egale cu salariul mediu brut pe economie (6.971 lei).

Rata efectivă de impunere este aproape identică, indiferent de nivelul veniturilor. Doar în România și Italia rata efectivă de impunere pentru angajații cu salarii mici este atât de ridicată.

Taxarea muncii trebuie redusă
Reducerea sarcinii fiscale pe muncă este o măsură extrem de necesară. În plus, există studii care indică faptul că o mutare a sarcinii fiscală de pe muncă pe consum și proprietate ar putea să reprezinte un stimul pentru creșterea economică.

România are însă o problema: Fiscalitatea pe muncă este atât de ridicată din cauza cotelor de contribuții sociale. Angajații români trebuie să susțină singuri sistemul public de pensii și cel de asigurări de sănătate. Pentru ambele sisteme au fost operate recent modificări legislative ce presupun creșteri semnificative de cheltuieli. Mai trebuie adăugat faptul că sistemele de securitate socială vor fi greu încercate în perioada nu foarte îndepărtată (începând din 2030) de fenomenul îmbătrânirii populației, ceea ce va însemna o presiune suplimentară pentru a asigura surse de finanțare.

Introducerea impozitului progresiv
Introducerea sistemului progresiv de impunere a veniturilor din muncă este o soluție ce ar putea reduce sarcina fiscală pe veniturile mici și medii, însă efectul nu poate fi semnificativ, de vreme ce rată de impunere efectivă este de doar 6%.

Impozitul progresiv  pe venit trebuie să fie astfel introdus încât sarcina fiscală actuală să crească doar pe veniturile care sunt neobișnuit de mari față de nivelul mediu. Peste 40% din salariile din România se află la un nivel sub 67% din salariul mediu brut. 1,3% din salariații din România au venituri de 6 ori mai mari decât salariul mediu brut, indicând un nivel semnificativ de inegalitate. Diferența între cele mai mici 20% din salarii și cele mai mari 20% este de aproape 5 ori.

Taxarea pe muncă trebuie redusă, acest lucru trebuie să fie o certitudine, însă nu este suficient doar atât. Reîmpărțirea sarcinii fiscale pe muncă între angajat și angajator este esențială. Aceasta trebuie însoțită de măsuri precum: introducerea progresivitatii impozitului pe venit, extinderea bazei de taxare pentru alte venituri decât cele din muncă, regândirea accesului la sistemul de prestații de securitate socială.

Blocul Național Sindical și cele 29 de federații afiliate cer o reformă fiscală urgentă. „Astfel, vă așteptăm luni, 13 mai 2024, începând cu ora 10.00, în fața Guvernul României să fiți alături de noi. Mitingul va fi urmat, începând cu ora 12.00, de un marș către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Finanţelor”, spune sindicatul.

Spynews
Tzancă Uraganu, gest impresionant în memoria lui Lucas. Ce decizie a luat în carieră, pentru nepoțelul său, care a murit: ”Am promis” / FOTO
Bzi.ro
Andreea Bostănică, despre presupusul iubit arab: „Lăsați să vă cucerească frumos!”
Fanatik.ro
Cum se calculează pensia, de fapt. Acestea sunt lucrurile de care ține cont formula de calcul
Capital.ro
UNGARIA a ajuns deja mult prea departe. Legăturile NU MAI POT fi ignorate
Playtech.ro
Imagini INTERZISE cu Simona Halep! Așa arăta înainte să-și micșoreze sânii, pozele sunt indecente
DailyBusiness
Cutremur MAJOR în România! INCDFP dă alerta!
Adevarul
Ce bani avea Florian Coldea când conducea SRI. Profitul incredibil făcut din consultanţă, după ce s-a pensionat
Spynews
Hidrologii, anunț de ultimă oră! Pericol de inundații în mai multe județe din țară. A fost emis un cod galben de viituri / FOTO
Spynews
EXCLUSIV! Fostul iubit al Cristinei Pucean, acuzații extrem de grave la adresa dansatoarei și a familiei ei! Bărbatul susține că a fost păcălit și își vrea banii înapoi! Declarații pentru Spynews.ro!
Evz.ro
Drama millionarului din fotbal. A ajuns stea de vorbă cu extratereștrii
Impact.ro
Te CRUCEȘTI! Cum arată divele din showbiz FĂRĂ MACHIAJ! Unele sunt HORROR
Prosport.ro
Scandal la Cluj între Simona Halep și Sorana Cîrstea!
wowbiz.ro
Mama Geta a scăpat porumbelul: „Iancu e trup și suflet pentru o femeie. Pentru Culiță nu bag nici acum mâna în foc”
Cancan.ro
Imagini şocante cu Carla’s Dreams: 'Spart de drogat la concert'. FOTO
Playsport.ro
Mădălina Ghenea a arătat TOT de data asta! Imaginile interzise au fost făcute publice
kanald.ro
Dovezile găsite acasă la Alexandru Piscan, presupusul spion al rușilor: fotografii și filmări detaliate de la o unitate NATO! Anchetatorii au făcut descoperiri surprinzătoare
Capital.ro
O NOUĂ TAXĂ în România. Românii vor scoate mai MULȚI BANI din buzunar
StirileBZI
Produse din ciocolată și biscuiţi, vândute mai scump în România! Amendă de 337,5 milioane de euro
Prosport.ro
FOTO. Cum arată blonda care l-a asaltat pe fiul celebrului milionar român
stirilekanald.ro
Cine a ucis-o pe Maria, fetița de 8 ani din Botoșani? Unchiul fetei, în vârstă de 32 de ani, este suspectul principal. Ar fi batjocorit-o pe fetiță și e căutat de sute de polițiști și jandarmi
substantial.ro
Parintele Calistrat Chifan recomanda rugaciune si calm în situatii dificile: ‘Totul e in mana lui Dumnezeu!’
MediaFlux
LOVITURĂ privind PENSIONAREA! Anunțul care cutremură SENIORII
Shtiu.ro
De ce evreii nu cred în Iisus Hristos? 'Nu este Mesia!'