Controverse legate de lumina sfântă de la Ierusalim. Teoria fosforului alb, care se aprinde în contact cu aerul

Lumina Sfântă sau focul haric este considerată de creștinii ortodocși a fi o minune care se întâmplă în fiecare an la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim în Sâmbăta Mare, ziua dinaintea Paștelui Ortodox. Mulți o consideră cea mai veche minune atestată a lumii creștine.

16 apr. 2023, 09:37
Controverse legate de lumina sfântă de la Ierusalim. Teoria fosforului alb, care se aprinde în contact cu aerul

Ceremonia este transmisă în direct în țări cu comunități majoritare creștin-ortodoxe. În sâmbăta de dinaintea Paștelui, la prânz, patriarhul grec, împreună cu clerul lui înveșmântat în straiele sacerdotale și urmat de patriarhul armean cu clerul lui și cu episcopul copților, mărșăluiesc în procesiune grandioasă și solemnă, și cântând imnuri, de trei ori în jurul Sfântului Mormânt.

Odată procesiunea încheiată, Patriarhul Ortodox al Ierusalimului sau alt arhiepiscop ortodox citește rugăciunea Pogorârii Sfintei Lumini, își dă jos robele și intră singur în mormânt. „Prelații armeni și copți rămân în anticameră, unde spun că ședea îngerul când s-a arătat femeii credincioase (Maria Magdalena) după învierea lui Iisus”. Adunarea cântă „Doamne miluiește” până când Lumina Sfântă ”coboară” și aprinde candela „neadormită” de unde patriarhul aprinde 33 de lumânări legate împreună. În tot acest timp patriarhul este urmărit de prelații armeni și copți.

Citește și: Învierea Domnului 2023. Tradiţii şi superstiţii în dimineața zilei de Paște

Patriarhul iese apoi din încăperea mormântului rostind rugăciuni, și aprinde alte lumânări celor adunați acolo. Scepticii pun la îndoială validitatea Luminii Sfinte, cu observația că pelerinii, în general, rezistă focului pe aceleași durate foarte scurte de timp la fel ca în cazul oricărui foc. Durata în care flacăra nu arde ar fi de 33 de minute (numărul anilor petrecuți de Iisus pe pământ), timp în care unii pelerini își expun pielea, barba sau hainele flăcării pe durate de zeci de secunde fără a arăta că ar simți durere și fără ca hainele să prezinte vreun semn de arsură.

Unii cercetători vin cu o altă explicație. Patriarhul care intră în Mormântul Sfânt ca să ia Lumină este controlat la intrare de către autoritățile din Ierusalim pentru a nu avea ascuns surse de a crea foc. Se pare, însă, că secretul stă în lumânările pe care acesta le ia cu el. Acestea sunt impregnate cu fosfor. În contact cu aerul umed, fosforul tinde să ia foc spontan.

În 2005, într-o demonstrație live la televiziunea greacă, Michael Kalopoulos, autor și istoric al religiei, a înmuiat trei lumânări în fosfor alb. Lumânările s-au aprins în mod spontan după aproximativ 20 de minute, datorită proprietăților de aprindere ale fosforului alb, atunci când intră în contact cu aerul.

Din punct de vedere științific, dacă fosforul este dizolvat într-un solvent organic adecvat, autoaprinderea este întârziată până când solventul se evaporă aproape complet. Experimentele repetate au arătat că aprinderea poate fi amânată pentru o jumătate de oră sau mai mult, în funcție de densitatea soluției și solventul utilizat.

Istoricul grec a susținut faptul că reacțiile chimice de această natură au fost bine cunoscute în cele mai vechi timpuri.Fosforul a fost folosit de magicieni haldeenei la începutul secolului al cincilea î. Hr. și de grecii antici, într-un mod similar cu utilizarea sa de către Patriarhul Ortodox al Ierusalimului de Est.

Citește și: PAŞTE 2023. De ce nu se mănâncă ouă roşii în prima zi de Paşti