În ciuda progreselor politice și legislative, FCTC a eșuat în a-și atinge obiectivul principal: reducerea deceselor și bolilor cauzate de fumat. Specialiștii, foști directori în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, susțin că ignorarea strategiilor de reducere a riscurilor (tobacco harm reduction – THR) compromite șansele reale de a salva milioane de vieți.
Profesorul Derek Yach: Convenția Cadru pentru Controlul Tutunului a eșuat în a salva vieți pentru că a ignorat reducerea riscurilor
Derek Yach, fost director al programului pentru boli netransmisibile al OMS și membru al boardului internațional APCO, atrage atenția asupra unui paradox periculos: tratatul care trebuia să reducă decesele provocate de fumat a omis tocmai instrumentul care ar fi putut accelera acest obiectiv: reducerea riscurilor. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru romaniatv.net acesta spune că:
„Ideea inițială a FCTC a fost excelentă: să pună controlul tutunului în centrul politicilor de sănătate publică, într-o perioadă în care nimeni nu vorbea despre acest subiect. A reușit să facă asta. Oamenii înțeleg acum că arderea tutunului este principala cauză prevenibilă a deceselor. Multe dintre recomandările legate de taxe sau restricții de marketing sunt solide. Dar acolo unde tratatul a eșuat grav este la capitolul reducerea riscurilor. Aceasta ar trebui să fie parte integrantă a controlului tutunului și, cu toate acestea, a fost ignorată sau chiar descurajată”, afirmă profesorul Yach.
Potrivit acestuia, interzicerea sau restricționarea produselor fără fum cu risc redus, cum sunt tutunul încălzit, pliculețele cu nicotină ori țigările electronice, îi condamnă pe fumătorii care vor să renunțe la țigările clasice. „În loc să încurajeze utilizarea sigură a produselor din tutun încălzit, pliculețelor cu nicotină sau a țigărilor electronice, Convenția le-a interzis, le-a restricționat sau a făcut accesul extrem de dificil. Iar asta cauzează suferință în rândul fumătorilor care chiar vor să renunțe la țigările clasice.”, susține expertul în sănătate publică.
Consecințele sunt globale și vizibile: „Există dovezi solide că, dacă nu adopți o strategie de reducere a riscurilor, progresul în reducerea ratei fumatului și înlocuirea țigărilor toxice va fi mult mai lent. Iar acest lucru încetinește în mod direct capacitatea noastră de a combate cancerul, bolile cardiovasculare și respiratorii, la nivel global. Cu cât restricționezi mai mult accesul la produse alternative, cu atât împingi mai mulți fumători înapoi către țigările clasice, ceea ce crește și mai mult aceste rate.”
Cazul Cehiei: model de bună practică
Derek Yach susține că viitorul FCTC trebuie să fie construit pe baze științifice și să producă un impact concret asupra sănătății publice. Un model de bune practici vine, spune el, din Cehia, unde „reducerea riscurilor asociate tutunului face parte din strategia națională generală de reducere a riscurilor, coordonată chiar din biroul președintelui Republicii Cehe. Ei văd reducerea riscurilor asociate fumatului ca pe o formă firească de reducere a riscurilor – exact cum abordăm HIV-SIDA, consumul de droguri sau alte probleme de sănătate publică. Ideal, toate țările ar trebui să adopte modelul ceh. Ar trebui să încurajeze și să liberalizeze accesul la pliculețe cu nicotină, produse din tutun încălzit și țigări electronice.”
Concluzia profesorului Yach este clară: fără integrarea reducerii riscurilor în strategia globală de control al tutunului, FCTC nu își va atinge niciodată scopul fundamental, acela de a salva vieți.
Este timpul pentru o reformă a FCTC
Experții reuniți la Varșovia solicită o revizuire a Convenției Cadru pentru Controlul Tutunului la COP11, punând în centrul dezbaterii articolul 1d privind reducerea riscurilor. În lipsa unei schimbări de paradigmă, avertizează Derek Yach, „vom continua să avem 1,3 miliarde de utilizatori de tutun și peste un miliard de decese premature în acest secol”. Adevărata măsură a succesului FCTC nu este câți oameni au renunțat la fumat, ci câți nu vor mai muri din cauza lui. Iar acest obiectiv, spun tot mai mulți specialiști, nu poate fi atins fără acceptarea reducerii riscurilor ca pilon esențial în politicile de sănătate publică.