Copiii migranţilor, victima abuzurilor sexuale în Suedia. Inclusiv femeile au raporturi sexuale cu minorii

Ziarele scriu că o angajată a unui centru de primire a copiilor refugiaţilor din oraşul Skövde a întreţinut relații sexuale cu mai mulți copii în timpul programului de lucru „seara, noaptea și dimineața”, după cum se arată în declaraţiile unui martor de refugiat. În plus, această femeie ar fi făcut presiuni asupra copiilor, prin SMS și Facebook pentru a-i încuraja să facă sex cu ea. Cel care a dezvăluit totul a fost chiar unul dintre adolescenţii abuzaţi, care a spus că s-a simţit foarte neplăcut. Cazul acestei femei, responsabile cu integrarea copiilor refugiaţilor în societatea suedeză a fost înaintat Inspectoratului de Sănătate și Servicii Sociale (IVO), dar și Poliției.

Potrivit agenției suedeze de știri Nyheter Idag, acest incident este doar vârful aisbergului. Din vara anului 2015, când criza migrației a atins apogeul, au fost raportate mai multe cazuri similare la IVO, de la sexul dovedit la suspiciunea de sex. Potrivit agenției, în ultimii doi ani au fost raportate cel puțin zece cazuri de sex între personalul centrelor și miori. Unele dintre aceste rapoarte au fost însă cenzurate și conțin doar informații despre „relații inadecvate”.

Într-un alt caz, o angajată a unui centru de refugiați din Tranås a recunoscut că are o relație cu unul dintre rezidenți, iar o angajată al unui adăpost de refugiaţi din Borås ar fi avut o relație intimă cu un băiat de 17 ani pentru o perioadă lungă de timp. În 2016, șefa unui centru de primire a întreţinut şi ea relații sexuale cu băieți și chiar a filmat aceste fapte. De asemenea, ea le-a dat acestora alcool și i-a amenințat cu deportarea dacă nu îi respectă cerințele. O anchetă judiciară împotriva acestei femei a avut ca rezultat respingerea plângerii, după cum scrie ziarul local Eskilstuna Kuriren.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2015, Suedia a înregistrat un număr record de cereri de azil pentru copiii migranți neînsoțiți, de 35.000, iar în 2016 numărul acestora a fost de 2.200. Totuşi, cifrelor recente ale Consiliului Național al Medicina Legală arată că mai mult de 83% dintre refugiații neînsoțiți care au fost supuşi unui test de vârstă s-au dovedit a fi adulți.