Corina Creţu acuză întârzierea României în accesarea fondurilor UE. Fostul comisar european i-a criticat şi pe ministrii Sănătăţii din ultimii ani

„Am avut experienţa spitalelor regionale, pentru Cluj, Iaşi şi Craiova le-am semnat în 2015 cu Guvernul  Ponta, am sperat să le inaugurez până la final, dar fiecare ministru al Sănătăţii care a venit a vrut un alt proiect”, a declarat Corina Creţu în emisiunea Insider Politic, de la Prima TV.

În acest context, fostul comisar european spune că a avut „un război” cu propria conştiinţă, pentru că, pe de o parte, nu voia să-şi critice ţara, dar pe de altă parte trebuia să atragă atenţia, în perioada în care făcea parte din Comisia Europeană, asupra întârzierilor pe care România le înregistra în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene pentru spitalele regionale.

Ea a dat ca exemplu situaţia proiectului spitalului regional Iaşi care a fost blocat la un moment dat din cauză că două comune au intrat în competiţie, fiecare dorind ca spitalul să fie amplasat pe teritoriul său.

Citeşte şi Ioana Mihăilă: „Spitalele regionale sunt în faza de licitaţie. Construcţia unui astfel de spital durează 6-7 ani”

Alte articole

România primește aproape 800 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru a închide minele din Valea Jiului

Eurodeputata Corina Creţu, sprijină protestele fermierilor din Bruxelles: „Îmi exprim solidaritatea cu fermierii mici şi mijlocii”

„Nu mi se pare normal ca o regiune întreagă să o ţii în suspans  pentru că două comune se bat pentru locul de amplasament. În 2018 s-au realizat studiile de fezabilitate de Banca Europeană de Investiţii, dar iată că suntem în 2022 şi de-abia acum se contractează firmele care vor lucra. Deci după 7 ani. Nicăieri nu durează atât de mult, adică după 7 ani se la semnarea contractului să nu ai nici măcar o groapă făcută, nu ai încă desemnate companiile care vor lucra”, a adăugat Corina Creţu.

Întrebată când crede că se vor realiza, în cele din urmă, aceste spitale, eurodeputatul spune că după 2027 banii se vor pierde.

Citeşte şi Alexandru Rafila, despre spitalele din clădiri cu risc seismic: „Nu putem interzice accesul la sănătate pentru că nu avem o infrastructură ideală”

Totodată, Corina Creţu afirmă că România este „foarte întârziată” în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, ea dând exemplul altor state precum Spania şi Franţa, care au atras deja miliarde de euro atât din PNRR, cât şi din exerciţiul financiar 2021-2027.

„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Deci avem 29 de miliarde de euro PNRR, avem o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat. Acum, cu România domnului Boloş, poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziaţi. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, a mai spus europrlamentarul.

Corina Creţu mai afirmă că România are pregătite prea puţine proiecte europene, arătând că în alte ţări pentru un euro care trebuie accesat sunt proiecte în valoare de trei sau chiar patru euro, astfel încât, dacă un proiect se blochează, să pornească altul, iar banii să nu fie pierduţi. Ea atrage atenţia asupra faptului că România se concentrează prea mult pe consultanţă – dă bani „pe hârtii” – în loc că facă eforturi pentru implementare.

„Întotdeauna nu banii au fost problema. Pentru primul exerciţiu financiar 2007-2014, rata de absorbţie a fost de 90%, s-au pierdut 2 miliarde de euro, dar cu eforturi uriaşe. Eu, când am venit în 2014, am aprobat toate creditele pe care România le avea la acea oră, am fazat tot ce nu se realizase pe 2007-2014, mai ales proiecte de apă şi de canalizare care nu erau terminate (…). Pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 (..) s-a prelungit cu trei ani de zile şi rata de absorbţie este undeva la 60% la ora actuală, dar suntem la finalul perioadei de programare. Din 31 de miliarde, fără agricultură, deci există foarte multe posibilităţi. La agricultură, cu acele subvenţii pentru agricultură, este singurul, capitol unde România are sută la sută absorbţie”, a mai afirmat Corina Creţu.