Corina Crețu, fost comisar european, susține că Planul de redresare și reziliență propus de Guvern este „incoerent, nerealist și netransparent”, iar criticile pe care le-a adus Comisia Europeană sunt „bine întemeiate și binevenite”, pentru că urmăresc să îndrepte greșelile din document.

Cristian Ghinea, prima reacţie după criticile CE la PNRR: „Ciolacu, hai să discutăm cu demisia pe masă!”

Alte Articole

Un director în OMS avertizează că vaccinurile anti-Covid şi-ar ...

Marea Britanie în pragul unui nou val de Covid. Cazurile de ...

Amazon distruge lunar 130.000 de laptopuri, televizoare şi smatphone-uri ...

„Îmi pare rău, dar Guvernul României a căzut acest prim examen. Și e cu atât mai grav cu cât aceste critici încep de la lucruri foarte simple, de bază. Mă tem că aceste critici sunt doar vârful icebergului și că, în următoarea perioadă, vor fi multe alte probleme identificate în PNRR”, a scris Corina Crețu pe Facebook într-un punct de vedere privind situația Planului Național de Redresare și Reziliență transmis de România Comisiei Europene.

Corina Crețu dă ca exemplu faptul că în PNRR apar sume diferite pentru aceeași investiție, ceea ce ar arăta că documentul este incoerent.

„De exemplu, pentru renovarea secțiilor de terapie pentru nou-născuți se cer 80 de milioane EUR într-o formă a documentului, în alta apar 71 de milioane EUR. La fel se întâmplă și la alte capitole: de exemplu, educație sau modernizarea infrastructurii feroviare”, a scris europarlamentarul.

Un exemplu care ar demonstra că PNRR este nerealist este că „multe sume sunt exagerate: de exemplu, sunt prevăzute 133.000 EUR de persoană pentru un training”.

Comisia Europeană, prima reacţie în scandalul PNRR: „Scopul este utilizarea optimă a fondurilor”
În ceea ce privește aprecierea că PNNR este netransparent, Corina Crețu afirmă că din document „nu reiese clar cum au fost făcute calculele, ce rată a schimbului valutar a fost folosită, nu există costuri detaliate, de multe ori nu sunt trimise documente justificative”.

„Pentru că e vorba de sume foarte mari, e firesc să existe o rigurozitate foarte mare la Bruxelles privind modul în care urmează a fi cheltuiți banii. (….) Din păcate, cred că devine din ce în ce mai clar de ce Guvernul României a recurs la lipsa de transparență – pe care, așa cum știți, eu am criticat-o constant. Se pare, însă, că aceeași opacitate pe care Guvernul a practicat-o în țară, a fost aplicată și în raport cu Comisia Europeană”, a mai scris Corina Crețu.

Comisia Europeană a trimis guvernului o serie de observații la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trimis formal de România la 31 mai, potrivit unor documente consultate de Economedia.ro. Mecanismul de feedback e unul prevăzut de regulamentul european care guvernează mecanismul de reziliență și permite Comisiei Europene să ceară fiecărui stat membru informații suplimentare despre proiectele trimise pentru finanțare.

În documentele consultate de G4Media.ro, Comisia Europeană semnalează o serie de erori, inadvertențe și lipsuri din documentația trimisă de România: standarde de cost inexistente sau fără justificare, diferențe între sumele cerute, lipsă de metodologie, amestecarea unor subcomponente etc.