Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, că relaţia dintre statul român şi Ungaria sub Guvernul Fidesz „nu este simplă”, ci una „complexă”, fundamentată printr-un tratat de bază, semnat în 1996, în care este stipulat că România nu recunoaşte drepturile colective în relaţia bilaterală şi nici autonomiile pe criterii etnice.

„Nu întâmplător, în fiecare comunicat de presă al MAE veţi regăsi reafirmarea principiilor din acel tratat, în care spuneam, împreună cu Ungaria, că nu recunoaştem drepturile colective în relaţia bilaterală, nu recunoaştem autonomiile pe criterii etnice, şi acela a fost tratatul. Avem un parteneriat european strategic cu Ungaria şi trebuie să lucrăm ca acela să prevaleze, nu tensiunile, nu retorica extremistă naţionalistă. Ca ministru de Externe, trebuie să spun un lucru clar: retorica războinică este anacronică, populistă şi necredibilă”, a precizat Corlăţean.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Sondaj CURS: Piedone, preferat de români la Primăria Capitalei, ...

Marcel Ciolacu, în vizită de lucru în Qatar. România vrea ...

El a făcut astfel referire la evoluţia relaţiei bilaterale dintre cele două state, în contextul declaraţiilor făcute de liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, Vona Gabor, dar şi de preşedintele României, Traian Băsescu, potrivit cărora „România îşi asumă leadershipul punerii la punct a Budapestei”.

Mai mult, şeful Diplomaţiei româneşti a trimis şi o „săgeată” către şeful statului: „Atunci când îţi asumi, între ghilimele, leadershipul împotriva unei capitale, adică împotriva unei ţări, şi nu faci distincţia, separarea între anumiţi oameni politici şi anumite atitudini extremiste şi o anumită retorică şi o identifici cu o ţară întreagă, înseamnă că nu ai ce căuta în politică şi în orice caz în politica externă”.

Titus Corlăţean a spus că pentru buna derulare a relaţiilor bilaterale este necesar dialogul chiar şi în domenii în care există dezacord, precum „tema protecţiei minorităţilor naţionale prin drepturi colective sau prin autonomii teritoriale pe criterii etnice promovate de lideri politici de la Budapesta”, care este „o chestiune inacceptabilă pentru noi şi este în conflict cu normele şi standardele europene”. Ministrul de Externe a precizat că România dispune de pârghiile legislative şi instituţionale pentru a impune respectarea legilor ţării „de către oaspeţii – la propriu sau la figurat – care vizitează ţara şi îşi dau cu părerea despre cum trebuie organizată România”.