COVID-19 poate declanşa producerea de anticorpi care pot ataca țesuturi și organe sănătoase – STUDIU

Când se infectează cu coronavirus, corpul uman eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanţele străine şi le împiedică să invadeze celulele. În unele cazuri, însă, anticorpi pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi, a relevat un studiu, citat de Reuters.

Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezintă o mare varietate de anticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet.

Citeşte şi: Primele restricţii din valul 5 de COVID-19. Guvernul prelungeşte starea de alertă

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Înaintea acestui studiu, cercetătorii ştiau că în cazurile grave de COVID-19 sistemul imunitar poate fi atât de stresat încât să producă autoanticorpi. Acest studiu este primul care raportează nu doar prezenţa unui nivel crescut de autoanticorpi după o infecţie uşoară sau asimptomatică, ci şi persistenţa acestora în timp.

Alte articole

Cum poți deveni vameș în România. Ce studii sunt necesare și prin ce probe trebuie să treci

La ce operație a apelat Gina Pistol după ce a născut: „A trebuit să mă duc să mă operez, să-mi tai surplus ăla”

„Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a spus Justyna Fert-Bober, cercetătoare în cadrul Cedars-Sinai Smidt Heart Institute şi coautoare a studiului.

Citeşte şi: A apărut o altă variantă a Covid 19, la fel de periculoasă ca Omicron. Are 46 de mutaţii

Unii dintre autoanticorpi au fost identificaţi de asemenea la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă.

”Am identificat semnale ale activităţii autoanticorpilor care sunt de obicei asociate inflamaţiei cronice şi leziunilor ce implică anumite sisteme de organe şi ţesuturi, cum ar fi articulaţiile, pielea şi sistemul nervos”, a declarat Susan Cheng din cadrul aceluiaşi institut de la Cedars-Sinai şi coautoare a studiului.

Unii dintre autoanticorpi au fost asociaţi cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbaţii. În acest studiu, însă, bărbaţii au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile.

”Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecţiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei”, a spus Fert-Bober. ”Pe de altă parte, este totodată oarecum de aşteptat, având în vedere tot ceea ce cunoaştem despre faptul că bărbaţii sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de COVID-19”, a adăugat ea.