„Trebuie să discutăm inclusiv despre superimunitatea preşedintelui. O păstrăm sau nu, sau o ducem la nivelul la care îl au parlamentarii. Sunt multe probleme. Cred că partidele politice ar trebui în mod normal să se aşeze la masă şi fiecare să vină, dacă au, cu propuneri pentru care să găsim un consens. Aceasta este ideea, să găsim un consens pentru a construi mai departe. Nu putem construi mai departe dacă nu desecretizăm toate protocoalele semnate între SRI, Înalta Curte, DNA şi alte instituţii. Acesta nu e stat de drept.

Văd că preşedintele a evitat să intre în aceste subiecte foarte delicate (…) Haideţi să fim serioşi şi să avem o privire de ansamblu, nu să facem un pact cu anumite prevederi selective, numai ceea ce ne convine. Trebuie să avem curajul să abordăm toate problemele spinoase cu care justiţia şi societatea s-au confruntat (…) Preşedintele se bucură, aşa cum am spus, de o superimunitate. Şi nu ştiu dacă este utilă. E un subiect pe care trebuie să avem curaj să-l discutăm. Nu cred că există subiecte tabu„, a afirmat, joi, Călin Popescu Tăriceanu.

Alte Articole

Catinca Roman, dezvăluiri tulburătoare despre Petre Roman! ...

Președintele Iohannis și soția lui, Carmen, testați de urgență ...

Rareș Bogdan, despre scandalul banilor pentru fermieri: ”Daea ...

În opinia liderului ALDE, pactul trebuie analizat între partidele politice, fără ca şeful statului „să dea lecţii”.

„Nu am de ce să îi trimit amendamentele. Cred că această discuţie în jurul unui pact trebuie făcută între partidele politice. Nu trebuie să amestecăm. Rolul preşedintelui nu este de a ne da nouă lecţii. Cred că partidele trebuie să se adune şi să discute aceste subiecte. Pot să fie cele propuse de preşedinte, susţinute de PNL, şi cele pe care le avem noi”, a spus Tăriceanu.

El susţine că preşedintele trebuia să informeze despre intenţia unui pact în timpul consultărilor.

„Anul trecut, în 24 octombrie, am lansat ideea unui pact care să vizeze statul de drept şi justiţia. În ceea ce priveşte propunerea preşedintelui, cred că acest pact ar trebui să aibă în vedere un element prealabil, anume să găsim o definiţie comună asupra a ceea ce înseamnă statul de drept, pentru că am impresia că unii cred că statul de drept, aşa cum credea şi preşedintele Băsescu, înseamnă colaborarea dintre Servicii şi Procuratură. Eu cred că statul de drept înseamnă un set de norme, legi care au drept scop asigurarea principiilor pe care se bazează democraţia într-un stat democratic, şi anume drepturile şi libertăţile cetăţeanului. De aici pornim la discuţia referitoare la conţinutul pactului, ca să ne lămurim că nu este o altă formulă prin care preşedintele încearcă acum, după cinci ani în care nu a mişcat un deget pentru problemele majore ale ţării, nu cumva această formulă reprezintă un fel de umbrelă sub care să încerce să ralieze partidele pentru a-şi asigura un nou mandat„, a adăugat Tăriceanu.

Preşedintele ALDE a mai declarat că în viitorul pact despre Justiţie trebuie abordate „şi alte chestiuni care nu par să fie de interesul preşedintelui”.

„Suprapunerea referendumului cu alegerile… Trebuie să convenim că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor. Trebuie să discutăm de asemenea cum transpune preşedintele deciziile CCR. Are preşedintele obligativitatea respectării deciziilor sau nu? Pentru că aşa cum am văzut, vorbeşte de statul de drept, dar el nu face parte din statul de drept, în momentul în care nu respectă deciziile CCR„, a mai spus Tăriceanu.